Romanian Monasteries - Travel Romania

Cea de-a 16-a editie a programului de oferte speciale “O saptamana la mare – Litoralul pentru toti” se va desfasura in perioada 3 mai–15 iunie, prin acest program putand fi achizitionate sejururi de minimum sase nopti cu aceleasi tarife ca in septembrie 2009, intre 159 lei si 399 lei de persoana.
Astfel un sejur de sase nopti la un hotel de o stea, fara mic dejun, va costa 159 lei/persoana, iar la un hotel de doua stele, tot fara mic dejun, va costa 189 lei, in timp ce la un hotel de doua stele, cu mic dejun, tariful este de 249 lei/persoana.
La un hotel de 3 stele, un turist va plati 219 lei pentru sase nopti de cazare fara mic dejun, iar la unul de 3 stele, dar cu mic dejun, tariful este 339 lei/persoana. La un hotel de 4 stele, cu mic dejun, sejurul costa 399 lei/persoana.
Potrivit reprezentantilor patronatelor, sejurul minim este de 6 nopti, putand fi valorificate si sejururi de peste 6 nopti.
Pana in prezent, in program s-au inscris 33 societati hoteliere de pe litoral, care au pus la dispozitie peste 4.600 de locuri pe serie.

Filed under: Dobrogea, Litoralul Marii Negre, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Programul “O saptamana la mare”, din perioada 3 mai-15 iunie, vine cu preturi reduse

Circa 60.000 de romani au achizitionat pachete turistice in tara. Majoritatea au ales zone montane sau de turism rural (Bucovina, Maramures, Valea Prahovei), precum si trasee culturale (Transilvania, Bucovina, Maramures etc.).
Circa 15.000 de persoane au preferat Valea Prahovei, Predeal si Poiana Brasov, unde gradul de ocupare a fost de doar 50%. Bucovina a batut recordul turistic
Raportat la Pastele trecut, fara a lua in calcul si zilele libere de 1 Mai, s-a inregistrat o crestere de pana la 10% a numarului de turisti, in cazul destinatiilor interne. Aceasta, datorita evenimentelor speciale care s-au organizat in Bucovina si pe litoral, dar si a promovarii zonelor respective.

Filed under: Bucovina, Maramures, Transilvania, Turism, Valea Prahovei by Tiberiu Pintilie
Comments Off on 60.000 de romani au petrecut Pastele in tara

Patinoarul, situat in zona Parcului Tractorul, indeplineste cerintele Federatiei Internationale de Hochei pe Gheata. Patinoarul dispune de vestiare pentru 6 echipe, cabinet de prim-ajutor si camere de control doping, sali de forta si de incalzire.

Mii de brasoveni au luat cu asalt patinoarul olimpic artificial inaugurat joi, in municipiul Brasov, o investitie de aproape 10 milioane de euro.

Patinoarul inaugurat la Brasov este cel mai mare si mai modern patinoar artificial acoperit din Romania si este prima baza sportiva terminata dintre cele care vor gazdui competitii in cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013, care va fi gazduit de Brasov.

Capacitatea salii patinoarului este de 1700 de locuri, a anexelor de 150 de persoane iar a spatiilor destinate presei si V.I.P-urilor de 60 de persoane. Tribunele au o capacitate de 1.628 de locuri, iar accesul spectatorilor se realizeaza prin 12 scari de gradena.
De asemenea, patinoarul dispune si de spatii pentru public care deservesc functia de patinoar de agrement, respectiv un bar cu spatiu de depozitare si unul de servire, grupuri sanitare, spatiu de inchiriat patine, vestiare pentru public.

Patinoarul face parte din infrastructura necesara Festivalului Olimpic al Tineretului European, fiind primul obiectiv sportiv finalizat din seria celor necesare desfasurarii acestui eveniment.

Filed under: Transilvania, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on A fost inaugurat pationoarul de 9 milioane de euro de la Brasov

Cetatea din Rasnov, monument istoric de categoria A, ramane inchisa, in continuare, pentru turisti. In luna aprilie, este posibil sa se redeschida cetatea, dupa ce se va stabili un traseu care sa nu puna in pericol siguranta turistilor. Deocamdata, din luna decembrie si pana la mijlocul lunii februarie, au fost expertizate doar zonele cu cel mai ridicat grad de risc, care inseamna o treime din cei 9850 de metri patrati pe care se intinde monumentul istoric.
Prabusirea unei parti din zidul exterior al Incintei de Jos, in 13 martie 2009, si a Turnului de platforma, in 22 septembrie 2009, au dus la inchiderea cetatii.
Betonul turnat peste constructia originala a dus la fisurarea zidurilor si chiar la prabusirea lor in anumite situatii. Aceasta este concluzia la care au ajuns inginerii dupa ce au expertizat o treime din cetate, in special zonele considerate cu risc ridicat.
Avand în vedere ca Cetatea Rasnov este un obiectiv de maxima valoare arhitectural istorica, lucrarile de restructurare vizeaza trei etape principale: lucrari de prima urgenta, care cuprind consolidarea si reabilitarea zidului de fortificatie sudica; consolidarea si reabilitarea zidului între Turnul Bathory si Turnul de Nord; dezafectarea constructiilor destinate rezervoarelor de apa; reconstructia Turnului de Platforma si consolidarea zonelor de zid de fortificatie afectate dupa prabusirea Turnului de platforma în toamna anului trecut.
În etapa a doua se va realiza restructurarea si refunctionalizarea Turnului Bathory, Turnul de Nord, Turnul Portii, Barbacana Est,Turnul Triunghiular si Barbacana Vest si repararea si restaurarea zidului de incinta latura sud.
In ultima etapa se vor avea in vedere lucrari de reparatii si reconstructia Portii sud, Lucrari de sistematizare verticala si amenajari de incinta alei, platforme, dezafectarea constructiei terasa, sistematizarea verticala, amenajari peisagistice incinta interioara si exterioara.
Dintr-o prima estimare ar fi vorba de peste 1,5 milioane de euro. Cetatea Rasnov era unul dintre cele mai vizitate monumente istorice din judetul Brasov, dupa Biserica Neagra si Castelul Bran.

Filed under: Transilvania, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Cetatea Rasnov ramane inchisa

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, le-a transmis, marti, senatorilor din comisia de resort ca, din informatiile pe care le are, Casa Regala intentioneaza sa vanda Castelul Peles, iar statul ar trebui sa aiba pregatite resursele necesare pentru a putea cumpara domeniul.

Cum contractul de inchiriere între cele doua parti exprira in martie, Casa Regala e dispusa sa vanda castelul. In lipsa de bani, Ministerul Culturii se limiteaza la negocieri pentru prelungirea contractului de închiriere pentru 2010. Nici banii de chirie nu sunt putini, Casa Regala intentioneaza sa creasca suma.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, recunoaste ca suma necesara pentru rascumpararea Castelului Peles, este destul de mare.

Ministrul Culturii a mai precizat ca ar prefera ca statul sa aiba posibilitatea de a cumpara castelul, chiar daca plata se va face în transe, pe parcursul câtorva ani, pentru a-l mentine ca muzeu.

In iunie 2008, Regele Mihai I s-a întors oficial la Castelul Peles, redevenit domeniu regal, dupa 60 de ani.

Filed under: Muntenia, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Cine cumpara Castelul Peles?

Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna, numita de popor si Saptamana Alba. In acest interval de timp nu se mananca came, este permis a se consuma oua, lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica.
Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care, candva, era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara, inca din preziua acestei duminici, femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini, rude, prieteni. Petrecerea nocturna purta numele de Lasatul Secului si continua pana catre miezul noptii, moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: “ousor, ousor, sa-mi fie postul mai usor”.

In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. Flacaii se adunau in cete, se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau, prin strigaturi sub forma de dialog, pe cei ramasi necasatoriti.

Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale. In aceasta zi femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau in podul caselor. Tot in aceasta zi, dupa petrecerea bahica nocturna, unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata, lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat, iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: “Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul, dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara”. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic, de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor.

In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau.
In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun.

Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent in sudul tarii, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar in satul Branesti din judetul Calarasi. Se mai spune ca omul care n-a primit nici o lovitura de la Cuci, in prima zi de post, nu va fi sanatos in anul acela.

In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San – Toader, sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. San – Toader si caii ce-l insoteau rupeau, conform traditiei, lantul lui Sant – Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros.

In martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis, ce dureaza sapte saptamani, etapa calendaristica in care nu se consuma carne, lapte, branza si oua, alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau, pe ascuns, frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.

Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. Ziua oferea, alta data, gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. a Sarbatorii Pascale De asemenea, femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia, intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra. Dar si la oras, desi nu mai exista aceste traditii atat de vechi si de stricte, popularitatea Deniilor, a Saptamanii Mari este maxima.

Deniile sunt slujbe de seara. Ele se tin dupa orele 18-19 (in limba slava cuvantul denii inseamna zilnic). Sirul emotional, triumfal, al Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Filed under: Religie, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Traditii si Obiceiuri din Postul Mare

Postul Pastelui tine patruzeci de zile. Incepe in mod oficial luni, cu sapte saptamani inaintea Pastilor, dupa Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numita si Duminica lasatului sec de branza) si se termina in seara Sambetei lui Lazar, ziua de dinaintea Duminicii Floriilor – Intrarea Domnului in Ierusalim. Cu toate acestea, postul continua si in saptamana urmatoare, numita si Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Sfanta pana la Sfintele Pasti.
In aceasta perioada credinciosii se vor lipsi de toate bunatatile lumesti in asteptarea Sfintelor Sarbatori de Paste. Cel mai lung si mai aspru post din calendarul crestin-ortodox a inceput cu o perioada premergatoare, „saptamana alba” (in care a fost permis consumul de lactate, peste si oua), care s-a incheiat ieri.

Scopul initial al postirii de dinaintea Sfintelor Pasti era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Cu toate acestea, a devenit curand o perioada de pregatire spirituala inaintea sarbatorii invierii Mantuitorului pentru aceia care erau deja crestini. Este simbolul viu al intregii vietii a unui om care se va implini prin propria inviere dupa moartea in Hristos.
Alimentele care nu sunt permise, traditional: carnea si produsele din lapte, peste, vin si ulei. (in unele traditii, doar uleiul de masline nu este permis; in altele toate uleiurile vegetale sunt oprite.) Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit sambata si duminica, vinul si uleiul sunt admise in aceste zile. Daca sarbatoarea Buneivestiri cade in timpul Postului Mare, atunci pestele, vinul si uleiul sunt permise in acea zi.
Dupa Duminica lasatului sec de carne, carnea este oprita de la consum. Dupa Duminica lasatului sec de branza sunt oprite lactatele si incepe postirea stricta a Postului Mare. in aceasta perioada, citirile zilnice sunt din Vechiul Testament, cu precadere din Geneza, Proverbe si Isaia. Postul Mare este urmat de Saptamana Patimilor, care incepe cu Duminica Floriilor si care precede Pastele.

Potrivit regulilor bisericesti, exista cateva zile de ajunare – in care se recomanda abtinerea totala de la mancare si bautura: in aceasta prima saptamana, respectiv, astazi, maine, miercuri, vineri si sambata, si in ultima saptamana din post. in aceste zile, potrivit mai-marilor Bisericii, se pot consuma, seara, paine si apa.

Dupa cum arata Evanghelia, cel care posteste nu trebuie sa fie trist, ci sa aiba o stare de bucurie: „Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii…”. Mai mult, nu trebuie sa postim ca sa ne mandrim cu asta, sa fim laudati sau compatimiti si admirati in acelasi timp. Trebuie sa postim cu smerenie si bucurie tainica, fara publicitate si slava desarta.

Comparat cu calatoria de 40 de zile a poporului evreu in pustiu, Postul Pastelui trebuie sa se incheie cu marturisirea pacatelor si apoi, pentru crestinii care primesc dezlegare de la preot, cu impartasanie.

In aceste cateva saptamani ale Postului Mare:
– muzica din biserica se canta pe tonuri mai triste si mai tanguitoare;
– cantarile si imnele amintesc cu deosebire caderea noastra (dar si putinta de a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) si slabiciunea firii noastre;
– slujbele sunt mai lungi si mai dese si cuprind rugaciuni si ritualuri unice;
– vesmintele preotilor si odoarele in care este invesmantata biserica sunt de culoare inchisa (neagra sau violet/purpuriu inchis, de obicei);
– postul de bucate si abstinenta in viata sexuala, precum si reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invitatie de a investi, mai mult decat de obicei, energia noastra fizica in cele spirituale, prin transformarea si transfigurarea ei (din dragostea fizica fata de partener in dragostea spirituala catre tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui sa ne ramana in plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie si alte carti duhovnicesti (din timpul ramas prin faptul ca ne uitam mai putin le televizor, bunaoara) etc.
Toate acestea creeaza deci o intreaga atmosfera in viata noastra – tot asa dupa cum daca avem invitati acasa cream atmosfera dorita punand o anumita muzica, aprinzand lumanari etc. –, atmosfera care sa ne conduca la o stare sufleteasca pe care Biserica o considera de mare folos: tristetea radioasa (sau “stralucitoare”, sau “luminoasa”).

Durata de 40 de zile a Postului Pastilor se intemeiaza pe o traditie vechi-testamentara, atestata de atatea ori cand vine vorba de cercetarea si pregatirea sufletului prin masuri divine:
– potopul – care trebuia sa spele pamantul de pacate – a tinut 40 de zile si 40 de nopti;
– 40 de ani au mancat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge pe pamantul fagaduintei;
– Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea;
– Iisus a postit in munte 40 de zile si 40 de nopti inainte de inceperea activitatii Sale mesianice etc.

Anul acesta, prima zi de Paste la ortodocsi cade duminica, 4 aprilie.

Postul Pastelui este tinut si in Biserica Romano-Catolica. El tine 40 de zile, incepand nu luni, ca la ortodocsi, ci in miercurea numita a Cenusii, pentru ca in aceasta zi se practica la apuseni presararea cenusii pe crestetul capului. Catolicii dezleaga postul in duminicile Paresimilor, mancand de dulce. 

Filed under: Religie by Tiberiu Pintilie
Comments Off on A inceput Postul Pastelui

In judetul Alba, se va naste de la zero o noua statiune turistica Luncile Prigoanei – Poarta Raiului dedicata schiorilor, dar si celor care doresc sa petreaca zile de neuitat intr-o zona de o frumusete rara.

Zona este atat de deosebita incat a fost numita sugestiv “Poarta Raiului” si se inscrie intr-un areal mai mare, pe care scriitorul Mihail Sadoveanu l-a numit “Valea Frumoasei”.

Au fost deja concesionate terenuri pentru 25 de pensiuni, iar in viitorul apropiat vor fi concesionate alte 60 de loturi pentru case de vacanta.

Anul acesta va fi pus la punct si un regulament ilustrat, prin intermediul caruia localnicii vor fi informati ce trebuie pastrat in zona si cum trebuie sa contruiasca astfel incât sa nu distruga zona.

La Poarta Raiului, unde va fi nucleul viitoarei statiuni, vor fi in total in jur de 500 de locuri de cazare. Zone pentru pensiuni au fost identificate si la Oasa, Presaca si Stânisoara, unde vor fi amenajate inca pe atâtea locuri de cazare.

Pe lânga pârtiile deja inaugurate, autoritatile judetene au prevazut in documentatia proiectului amenajarea a cel putin 8 pârtii de dificultate medie si mica.

Filed under: Transilvania, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Poarta Raiului, o noua statiune in Muntii Sureanu

Partia de schi construita in apropierea Manastirii Voronet, printr-un proiect european, va fi inaugurata oficial in 5 februarie, având un grad de dificultate mediu-dificil.

Intregul proiect de reabilitare si modernizare a zonei Arinis din oras, in valoare de 11 milioane de euro, a inceput in 2004, a primit finantare in octombrie 2005, iar acum este inaugurata. 

In urmatoarele cinci saptamâni vor fi organizate, in week-end, la baza pârtiei, diverse concerte, iar pe pârtie vor avea loc concursuri sportive.

Partia este dotata cu cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri, sistem electronic de bileterie si instalatie de iluminat.
Pentru cei care doresc sa invete sa schieze, aceasta se poate face in partea superioara a pârtiei, mentionând ca a fost proiectata si o a doua pârtie care sa fie deservita de acelasi telescaun.

Pârtia de schi are o lungime de 1.478 de metri si o diferenta de nivel de 283 de metri, cu o inclinare medie de 19,7 la suta, având o capacitate de primire optima de 873 de schiori pe zi.

Proiectul de reabilitare si modernizare a infrastructurii turistice din zona Arinis mai cuprinde trei terenuri de sport, o piscina acoperita si o piscina in aer liber, un bazin de inot pentru copii, retele de utilitati in parc si un punct de informare turistica.

Filed under: Bucovina, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on Se deschide partia de schi din apropierea Manastirii Voronet

Sapte noi partii de schi îi asteapta pe împatimitii sporturilor de iarna în Muntii Sebesului, în zona sureanu-Curmatura-Auselu, în apropierea Luncilor Prigoanei.
Cea mai lunga partie are 1.700 m, iar cea mai scurta 600 m. Cele patru partii sunt deservite de doua teleschiuri – primul, Curmatura, functioneaza din decembrie 2009, iar cel de-al doilea, Sureanu, a trecut de probe, urmand ca în acest weekend sa functioneze normal, împreuna cu celelalte trei partii pe care le deserveste.

Cele sapte partii au o lungime cuprinsa între 600 de metri si 1.200 de metri si grade de dificultate de la usor pana la dificil. Una singura dintre toate partiile nu este functionala înca la întreaga capacitate. Investitorul a amenajat si doua sisteme de teleschi care au o capacitate de transport de 700 de persoane pe ora.

Preturi teleschi: 60 de lei pentru adulti si 45 de lei pentru copii este pretul abonamentelor de o zi pentru cele doua teleschi-uri de pe partiile din Sureanu-Curmatura. O urcare este taxata cu 4 lei pentru adulti si 3 lei pentru copii.

Deocamdata, teleschi-ul functioneaza doar sambata si duminica între orele 09.00 – 17.00. Unul dintre acestea, care deserveste partiile de pe culmea Curmatura, poate fi pornit si în timpul saptamanii daca exista cel putin 15 persoane cu abonament de o zi.

Din Sebes pana la Oasa drumul este asfaltat în stare foarte buna, iar de la Oasa pana la partii, pe aproximativ 20 km este un drum pietruit, soferii fiind avertizati sa aibe masinile dotate cu pneuri de iarna si lanturi.
Zona e frumoasa, partiile constituind un adevarat punct de belvedere, putandu-se admira varful Sureanu, 2.059 m altitudine si varful Lui Patru, 2.130 m altitudine. Cunoscatorii si practicantii sporturilor de iarna spun ca ceea ce se întampla aici în sureanu seamana cu ceea ce se întampla la începuturi în zona de schi Straja din judetul Hunedoara.

Filed under: Transilvania, Turism by Tiberiu Pintilie
Comments Off on 7 partii noi in Masivul Sureanu