Manastirea Saon
Initial, asezamantul monahal de la Saon a fost infiintat in 1846 ca un schit de catre calugari plecati de la Manastirea Celic-Dere.
Mai intai au fost ridicate niste chilii si un Paraclis. Dupa trecerea in jurisdictia Episcopiei Dunarii de Jos, Galati, episcopul Iosif Gheorghian a decis sa-i stramute si pe ceilalti calugari de la Celicul de Jos la Saon. In acest fel Schitul Saon a devenit independent de Manastirea Celic-Dere. Dupa aceasta a fost construita actuala biserica veche, din lemn, cu hramul “Intrarea Maicii Domnului in Biserica”.
In septembrie 1909, Episcopul Nifon Niculescu a pus temelia bisericii noi, construita din piatra si caramida, cu trei turle si cu Hramul “Acoperamantul Maicii Domnului”. Din pacate ridicarea bisericii a durat 50 de ani. Mai intai lucrarile au fost intrerupte din cauza Primului Razboi Mondial, apoi a urmat cutremurul din 1940 care a dus la surparea turlelor.
Reconstructia acestora a inceput abia in 1956 si a durat 3 ani. Intre timp a fost executat si pictura bisericeasca. Abia in 1959 Biserica a fost sfintita, in timpul pastoriei Prea Sfintitului Episcop Chesarie Paunescu. In scurt timp insa, lacasul de cult a fost desfiintat iar bunurile au intrat in administrarea Episcopiei Dunarii de Jos – Galati. Abia in 1972 a devenit Metoc al Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos, iar in 1990 a redevenit Manastire de sine statatoare.