Barajul Vidraru
Situat pe raul Arges, sprijinit pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, de-a lungul Tranfagarasanului, la circa 40 de kilometri de Curtea de Arges, Barajul Vidraru este considerat de catre specialisti o adevarata bijuterie inginereasca.
A fost construit, cu mari sacrificii omenesti (circa 80 de persoane decedate), intre 1961 si 1966. Pentru realizarea lui s-au forat galerii subterane in lungime de 42 de kilometri, au fost escavati circa 1.768.000 metri cubi de roca (din care un milion in subteran), s-au turnat 930.000 metri cubi de beton si s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare Vidraru, avand 465 milioane metri cubi de apa, are o lungime de 10,3 kilometri si o latime maxima de 2,2 kilometri (in zona Valea Lupului – Calugarita), o suprafata totala de 870 de hectare si adancimea maxima de 155 metri. Centrala electrica se afla amplasata in subteran, in masivul Cetatuia, la 104 m adancime si poate asigura anual o productie de energie de 400 GWh.
In momentul inaugurarii, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa si al noualea din lume. Dupa cum spun specialistii, este un baraj cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 metri si o lungime de coronament de 307 metri. Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se poate observa din avion.
Accesul la Baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din capatul barajului, la stanga se poate merge spre depresiunea Cumpana.
Turistii pot urca pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea imprejurimilor.
De asemenea, pe muntele Pleasa se afla statuia lui Prometeu cu fulgerul in mana, ca simbol al electricitatii, realizata de sculptorul Constantin Popovici. La cateva sute de metri de Baraj se afla “Casa Argeseana” si debarcaderul unde se organizeaza curse de agrement cu vaporasul. Pentru pasionatii sporturilor extreme, la baraj a fost amenajata cea mai inalta pista de lansare pentru bungee jumping.
Oamenii din zona, care au lucrat la construirea uriasului din munti isi amintesc ca erau conditii grele si ca au fost multi care au murit. Nimeni nu le stie cu adevarat numarul. In unele documente se vorbeste despre 80 de muncitori decedati in accidente in altele de 20. Cert este ca dupa mai bine de 40 de ani, Barajul Vidraru atrage mii de turisti, chiar si straini, care raman uimiti de acest monument al tehnicii ingineresti.
Locuitorii din Curtea de Arges isi amintesc cum in anii in care se lucra la constructia barajului a inflorit parca si orasul lor. Astazi, unii se gandesc cu teama ca daca s-ar intampla vreo nenorocire acolo in munti, viitura ar ajunge in 7 minute la Curtea de Arges, iar inaltimea valurilor ar fi cam cat o jumatate de bloc. O problema a fost in 1977, cand o vana s-a blocat din cauza infiltratiilor de apa si sute de tone de apa au maturat localitatile din aval, distrugand mai multe case si omorand o femeie. Dar astfel de probleme nu mai pot aparea in ziua de azi, afirma responsabili din conducerea Barajului Vidraru.
Cetatea Poienari
In apropiere, situata pe un varf de munte, se afla Cetatea Poenari, o fosta resedinta a lui Vlad Tepes (supranumit si Dracula), construita ca fortareata in calea invadatorilor otomani. Pentru a ajunge la cetate exista un drum cu peste 1000 de trepte. Desi este o ruina, din acest loc se poate fotografia Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Amatorii de senzatii tari spun ca aici ar fi un loc de intalnie al vampirilor, aducand ca argument melodia formatiei de black metal, Wallachia, “The curse of Poenari”.