Cluj Napoca
Orasul Cluj-Napoca este un centru cultural-artistic, un oras vechi si reprezinta o atractie turistica, atat datorita monumentelor apartinand trecutului istoric, cat si datorita bogatei activitati cultural-stiintifice.
Municipiul Cluj-Napoca se afla in partea centrala a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 179,5 kmp. Inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 700 m, aspectul lui imbraca forma unei adevarate cetati. Municipiul este situat in centrul judetului Cluj, fiind resedinta acestuia.
Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918..
În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.
Obiective turistice
Orasul Cluj-Napoca este un centru cultural-artistic, un oras vechi si reprezinta o atractie turistica, atat datorita monumentelor apartinand trecutului istoric, cat si datorita bogatei activitati cultural-stiintifice favorizata de inestimabile valori gazduite in muzee si biblioteci de rezonanta nationala, de existenta teatrelor dramatice si lirice, cu larga audienta si pe plan international.
Printre cele mai importante locuri si obiective turistice din Cluj amintim: Piata Avram Iancu, Muzeul Satului, Bastionul Croitorilor, Gradina Botanica, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail.
În 1994 și 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima țară care a găzduit această competiție, ci și prima care a găzduit-o pentru a doua oară.
Piata Avram Iancu
Piata Avram Iancu este una dintre cele mai frumoase piete vechi ale orasului Cluj Napoca, o piata incarcata de istorie si cultura, situata in mijlocul orasului. După 1923, piaţa a purtat numele de Cuza Vodă. În timpul celui de-al doilea război Mondial a purtat numele de Hitler, iar după acesta Malinovski. În anul 1964 a fost botezată Piaţa Victoriei, pentru ca în anul 1993 să devină Piaţa Avram Iancu, dupa numele unui avocat român din Transilvania şi revoluţionar Avram Iancu.
Fiind pozitionata in centrul orasului de aici se poate ajunge pe jos pe Bulevardul Eroilor in Piata Matei Corvin, in Piata Cipariu la Turnul Croitorilor – Bastionul Croitorilor, Piata Mihai Viteazul, pe strada Dorobantilor la Biblioteca Judeteana „Octavian Goga” din Cluj sau pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 in Piata Marasti.
Bastionul Croitorilor
Bastionul Croitorilor este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari).
Turnul croitorilor, precum şi porţiunea de zid păstrată la nord sunt cele mai bine păstrate şi cele mai cunoscute fragmente al celei de-a doua fortificaţii medievale ale Clujului. Turnul este o construcţie pentagonală, cu o intrare deschisă pe latura de nord-vest, prevăzut la nivelurile superioare cu guri de tragere cu ambrazură, pentru tunuri. Pe faţada de est se află placa comemorativă din anul 1629, compus din două tabulae ansatae. Cea superioară, încadrată de o pereche de pilaştrii şi o cornişă conţine blazonul principelui Gabriel Bethlen, în cel inferior apare stema oraşului Cluj şi inscripţia latină ce relatează împejurările renovării, înşirând deasemenea numele celor ce se aflau la conducerea oraşului la momentul respectiv.
Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice, o altă restaurare având loc în 1959. În ultimele decenii bastionul a fost lăsat în paragină deși au existat intenții declarate din partea reprezentanților municipalității de a folosi potențialul turistic al acestuia. Cu toate acestea, în 2007-2009 a fost restaurat si refuncționalizat, iar în prezent el găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.
Program Bastionul Croitorilor:
Luni – vineri: 9.00 – 19.00
Sambata – duminica: 10.00 – 18.00
Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia” – Muzeul Satului
Cunoscut de localnici cu numele de „Muzeul Satului”, Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia” este amplasat langa Padurea Hoia, una dintre cele mai mari si bogate paduri ale Clujului. Este primul muzeu etnografic in aer liber din Romania si al saselea din Europa, face parte din Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia” a fost fondat in anul 1929 si poarta numele primului director si fondator, profesorul Romulus Vuia. Parcul este structurat pe doua sectoare tematice: „Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti” (30 de instalaţii tehnice şi 6 case-atelier) si „Tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară”, 12 la numar din diferite zone etnografice: Bistrita, Maramures ,Campia Transilvaniei, Oas Nasaud, Depresiunea Calatele Bran, Zarand Podgoria Alba Mocanimea Muntilor Apuseni si Gurghiu.
In primul sector puteti admira şi Biserica din Cizer-Salaj, considerata una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Transilvania, construita de Nicola Ursu, zis Horea – conducatorul rascoalei taranesti din 1784. Interiorul bisericii este pictat in întregime, fiind pastrat in bune conditii pana azi.
Program de vizitare:
Marti – Dumnica (luni inchis) intre orele: 9.00 – 17.00 (ultima intrare la ora 16.00)
Taxa de intrare:
Adulti: 6 Ron
Copii, Elevi, Studenti, Pensionari: 3 Ron
Taxe optionale:
Taxe ghidaj (sub 15 persoane) – Romana: 15 Ron
Taxe ghidaj Engleza, Franceza, Maghiara sau Germana: 25 Ron
Taxa Foto: 25 Ron
Taxa Video: 35 Ron
Parcul este închis în perioada 1 noiembrie – 30 aprilie.
Date de contact:
Adresa: Str. Taietura Turcului,
Cod Postal: 400221
Telefon: 0264-592344 // 0264-592148
E-mail: contact@muzeul-etnografic.ro
Web: www.muzeul-etnografic.ro
Gradina Botanica „Alexandru Borza”
Gradina Botanica „Alexandru Borza” (Str. Republicii nr. 42) – Muzeu national, gradina a fost fondata in 1872, avand o suprafata initiala de 4,3 hectare. Prin grija prof. A. Richter suprafata sa a crescut la 9,6 hectare.
In 1920, profesorul Alexandru Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice, a carei amenajare s-a realizat intre 1920-1930. In prezent, gradina are 14 hectare si o diferenta de nivel de 20 m si este impartita in mai multe sectoare, adapostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza), sectorul fitogeografic (plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale – Gradina Romana), sectorul sistematic (plantele sunt randuite dupa principii filogenetice), sectorul economic si medicinal, sectorul plantelor rare si endemice din flora Romaniei.
Remarcabile sunt cele doua grupe de sere cu o suprafata de 3500 mp, cu plante tropicale de interes stiintific si utilitar. In incinta Gradinii Botanice functioneaza Institutul Botanic, cu cele doua componente: Muzeul botanic (6.910 piese botanice reprezentand exponate de plante indigene si exotice) si Herbarul (660.000 de file de plante uscate – coli de herbar – asezate in dulapuri speciale).
Tarife acces intrare: 5 lei/persoana
Accesul este gratuit pentru studentii si angajatii Universitatii “Babes-Bolay”, pe baza carnetului de student si a legitimatiei de serviciu. Elevii si studentii din afara Universitatii „Babes-Bolyai” beneficiaza de tarife reduse cu 50%.
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente si impozante edificii ale arhitecturii gotice din Transilvania cu o lungime de 70 de metri si o inaltime maxima de 80 de metri. De-a lungul timpului biserica a fost catolică, luterană, reformată, unitariană, iar în 1716 este retrocedată bisericii catolice.
Edificiul este o biserică cu altar alungit, boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Caracterizate printr-o maretie surprinzatoare, bolta, vitraliile si sculpturile iti farmeca ochiul.
Deasupra porții de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar și a Regatului Boemiei. Existența lor se explică prin faptul că Sigismund de Luxemburg (1387-1437), sub domnia căruia se pare că s-a finalizat edificiul, era împărat roman și, în același timp, rege al Ungariei și al Boemiei.
Tocul ușei sacristiei, sculptură renascentistă în piatră, datează din 1528, fiind comandat la acea vreme de parohul bisericii, Johannes Klein, și realizat de către un meșter german. Altarul neogotic, operă a meșterului tâmplar Lajos Back, a fost premiat la Expoziția Mondială din 1873. În centrul altarului este sculptată Fecioara Maria, alături de Sf. Ștefan și Sf. Ladislau. Majoritatea frescelor din secolul XIV-XV nu au mai rezistat trecerii timpului și a intervenției oamenilor. O mare parte dintre ele au fost deteriorate pe parcursul diverselor reforme religioase, pentru a corespunde noilor idei. Biserica a fost decorată cu numeroase statuete și reliefuri, din care au mai rămas însă extrem de puține, marea lor majoritate fiind distruse.
Diferitele restaurări ale bisericii au arătat mai multe picturi murale executate în prima parte a secolului al XV-lea. O ultimă restaurare a bisericii a avut loc între anii 1957-1960, moment la care au fost readuse la viață o parte din picturile secolelor XIV-XV.
Program:
Luni – Duminica: 10.00 – 19.00
Telefon: 0040 – 264 -592-089