Case Taranesti
Turism Bucovina
Turism Maramures
Turism Romania
Alte Manastiri din Romania
Bucovina – Traditii
Maramures – Traditii
Oltenia – TraditiiArhitectura taraneasca, cea mai completa, cea mai expresiva creatie a vechilor societati rurale, exprima modul de viata, comportamentele tehnice,sociale si spirituale ale acestora. Constituindu-se ca semn al prezentei omenesti in natura, ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizeaza individualitatea comunitatii, ilustrandu-i simultan comanda sociala , posibilitatile materiale si tehnice si, nu in ultimul rand, gradul de sensibilitate artistica.
1. Bogdan Vodă (Maramureș) 2. Moișeni (Satu Mare) 3. Alejd (Bihor) 4. Sălciua (Alba) 5. Chereluș (Arad) 6. Cîmpu lui Neag (Hunedoara) 7. Bran (Brașov) 8. Curtișoara (Gorj) 9. Măldărești (Vâlcea) 10. Plopi (Mehedinți) 11. Cuciulata (Brașov) 12. Rădești (Alba) 13. Șanț (Bistrița-Năsăud) 14. Viștea (Brașov) 15. Moșoaia (Argeș) 16. Stănești (Argeș) 17. Trăisteni (Prahova) 18. Cobia de Sus (Dâmbovița) 19. Periș (Ilfov) 20. Dragalina (Ialomița) 21. Rușețu (Buzău) 22. Chiojdu (Buzău) 23. Curteni (Vaslui) 24. Năruja (Vrancea) 25. Piatra Șoimului (Neamț) 26. Hangu (Neamț) 27. Voitinel (Suceava) 28. Oltina (Constanta)
.jpg "Bogdan Voda (Judetul Maramures)")
.jpg "Moiseni (Judetul Satu Mare)")
.jpg "Alejd (Judetul Bihor)")
.jpg "Salciua (Judetul Alba)")
.jpg "Cherelus (Judetul Arad)")
.jpg "Campu lui Neag (Judetul Hunedoara)")
.jpg "Bran (Judetul Brasov)")
.jpg "Curtisoara (Judetul Gorj)")
.jpg "Maldaresti (Judetul Valcea)")
.jpg "Plopi (Judetul Mehedinti)")
.jpg "Ciuciulata (Judetul Brasov)")
.jpg "Radesti (Judetul Alba)")
.jpg "Sant (Judetul Bistrita Nasaud)")
.jpg "Vistea (Judetul Brasov)")
.jpg "Mosoaia (Judetul Arges)")
.jpg "Stanesti (Judetul Arges)")
.jpg "Traisteni (Judetul Prahova)")
.jpg "Cobia de Sus (Judetul Dambovita)")
.jpg "Peris (Judetul Ilfov)")
.jpg "Dragalina (Judetul Ialomita)")
.jpg "Rusetu (Judetul Buzau)")
.jpg "Chiojdu (Judetul Buzau)")
.jpg "Curteni (Judetul Vaslui)")
.jpg "Naruja (Judetul Vrancea)")
.jpg "Piatra Soimului (Judetul Neamt)")
.jpg "Hangu (Judetul Neamt)")
.jpg "Voitinel (Judetul Suceava)")
.jpg "Oltina (Judetul Constanta)")
Prezentand indicii semnificative pentru conturarea cadrului vietii cotidiene, pentru modul de asigurare a adapostului permanent si durabil, caracteristic populatiilor sedentare, locuintele taranesti constituie un material de cercetare deosebit de interesant si util pentru arheologi, istorici, etnografi, arhitecti.
Caracteristicile fundamentale ale arhitecturii populare romanest- functionalitatea, adecvarea scopului si a mijloacelor de realizare, masura si armonia in stabilirea proportiilor si a decorului, expresivitatea, integrarea in peisaj dau unitate, personalizand, in acelasi timp, realizarile arhitecturii noastre taranesti. Mentionam mai jos, in acelasi sens, cateva aspecte de ordin general, intalnite in toate regiunile tarii, desigur cu unele exceptii , determinate de conditiile social-economice locale.
In primul rand se remarca pozitia izolata pe care o are, de obicei, casa, pozitia fata de celelalte contructii anexe din gospodarie, dispunera in plan a incaperilor de locuit, grupate de-a lungul unei axe ce imprima directia de orientare a ferestrelor si acceselor casei (est, sud, sud-est).
Unitatea de realizare in plan a locuintelor se regaseste si in uniatea de structurare a organizarii interiorului, in forme specifice fiecarui tip de plan. Intimitatea si caldura spatiului interior, trasaturi de unitate, definitorii pentru ambientul caselor taranesti din toata tara, se realizeaza printr-un bogat si variat inventar de textile, mobilier si ceramica, pictura de lemn si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic, ca si prin inaltimea redusa a camerelor si prin tavanele cu grinzi aparente.
Spatiul interior, atat de echilibrat si de armonios, nu este insa inchis in sine, izolat de exterior, ci prezinta o constanta deschidere, prin intermediul prispei. Element de arhitectura original, specific arhitecturii taranesti din Romania, prispa, joasa sau inaltata, pe o latura sau pe 3-4 ale casei, cu foisor sau fara, domina si determina pozitia fatadelor, asigurand fluenta spatiilor interioare si exterioare.
Folosirea materiale naturale, modul lor de imbinare si compunere, alaturi de formele geometrie pure ale volumelor peretilor si acoperisurilor, de subtilul dozaj al umbrei si luminii, de cromatica armonioasa, sunt, toate, elemente de legatura cu natura. Casele, gospodariile, asezate la o oarecare distanta fata de ulita, se detaseaza ca puncte de interferenta a spatiilor naturale cu cele faurite de om, ca elemente care au implicat interventia creatoare a taranului asupra naturii.
