Valea raului Tisa
Turism Maramures
Bisericile de lemn din Maramures
Maramures - Traditii
Festivaluri Maramures
Festivalul de nunti Vadu Izei
Sapanta Cimitirul Vesel
Mocanita
Turism Romania
Sighetu Marmaţiei
Inima Ţării Maramureşului este cu siguranţă Sighetu Marmaţiei, cunoscută local sub numele de Sighet. Oraşul se află chiar lângă graniţa cu Ucraina, la confluenţa râurilor Iza şi Tisa.
Datorită locaţiei strategice, lângă confluenţa principalelor râuri din Maramureş, Sighet este cu siguranţă punctual de pornire pentru vizitarea cunoscutelor văi: Tisa, Iza, Vişeu, Mara şi Cosău. Se poate ajunge aici fie cu trenul, fie cu maşina, pe DN 18 şi DN 17C.
În afară de muzeele sale şi de festivalul anual de obiceiuri şi tradiţii de iarnă, oraşul are numeroase alte atracţii. Pe Dealul Solovan, la poalele căruia se află oraşul, există ruinele unei fortăreţe dacice.
Piaţa centrală numită Piaţa Libertăţii a fost gândită şi construită în jurul secolului al XV-lea, dar construcţiile actuale sunt din perioade mai vechi.
Printre principalele atracţii din Sighet, se află Muzeul Maramureşului Sighetu Marmaţiei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie şi Arheologie şi Muzeul de Ştiinţe Naturale. Merită vizitate şi Casa Memorială a lui Elie Wiesel – Muzeul Comunităţii Evreieşti.
Lângă centru se află Monumentul Holocaustului, construit în memoria a aproape 38,000 de evrei din Maramureş, ucişi de către tabere de concentrare naziste. Un alt monument memorial pentru cei ucişi la Auschwitz e Monumentul Săpunului, aflat în cimitirul evreiesc. Sinagoga, construită în 1885, într-un stil eclectic moresc, este singura sinagogă, dintre cele 8 ale oraşului, care încă mai este folosită.
Încă din 1968, pe 27 decembrie, în fiecare an, se ţine un carnaval de iarnă în Sighet. Inima carnavalului o constituie parada: sute de oameni mascaţi şi costumaţi, căruţe trase de cai în care se cântă colinde, urături (urări de bine pentru anul următor) şi interpretarea pieselor tradiţionale de iarnă: Capra, Ursul şi Viflaimul.
Sarasău
La aproape 7 km în jos de Sighet, chiar pe Tisa, se află satul Sarasău, la care se poate ajunge cu maşina sau cu un autobuz obişnuit, de la Sighet pe DN 19.
Aici, la graniţă, nu ştie nimeni dacă soarele răsare în România sau în Ucraina.
În oraş există un gater mic, care obişnuia să fie communal. Mecanismul este însă vechi şi deseori stricat, iar proprietarii actuali nu ştiu dacă să mai investească în reparaţii.
Săpânţa
La alţi 10 km în josul râului, la poalele Munţilor Igniş, se află unul dintre cele mai cunoscute sate din România: Săpânţa. Este un sat mare, cu câmpii vaste, pajişti, livezi şi păduri. Faima satului se datorează mai ales cimitirului neobişnuit numit Cimitirul Vesel şi casei memoriale a sculptorului Stan Ioan Pătraş. Recent, o altă atracţie a fost adăugată la portofoliul său: Mănăstirea Săpânţa-Peri, cu cea mai înaltă biserică din lemn din lume.
Alte obiceiuri din sat includ sculptura în lemn şi lutăritul, picturile şi pălăriile mici, din paie, purtate de bărbaţi, clopul.
Săpânţa este bine cunoscută pentru izvoarele de apă minerală, folosite pentru a vindeca numeroase nereguli, precum gastrite, ulcere, colici, diabet, etc.
Rona de Jos
Rona de Jos este pe partea cealaltă de Sighetu Marmaţiei, pe valea râului Ronişoara, unul din mulţii afluenţi ai Izei. Este la doar 10 km de oraş, pe drumul naţional DN 18, care merge spre Vişeu de Sus şi mai departe.
Mândria satului o reprezintă biserica veche, din lemn, Naşterea Maicii Domnului, construită în jurul anului 1639.
Rona de Sus şi Coştiui
Rona de Sus este o comună mare, formată din satele Coştiui şi Rona de Sus, la 4 km în sus de Rodna de Jos.
Localnicii din Coştiui au devenit cunoscuţi pentru abilităţile lor de dogari, prin construirea butoaielor din stejar. În comună sunt două rezervaţii naturale: cea de 63 ha, Dumbrava de Stejari Ronişoara, şi cea de Dumbrava de Larice Coştiui.
