Lapus, Chioar si Codru
Turism Maramures
Bisericile de lemn din Maramures
Maramures - Traditii
Festivaluri Maramures
Festivalul de nunti Vadu Izei
Sapanta Cimitirul Vesel
Mocanita
Turism Romania
Ţara Lăpuşului
Ţinutul sau Ţara Lăpuşului este situată la sud de oraşul Cavnic. Graniţele geografice ale regiunii nu sunt foarte distincte, dar urmează cât de cât lanţul vulcanic al Munţilor Gutâi-Lăpuş-Ţibleş Mountains la nord – nord-est, vârful Breaza la sud – sud-est şi vârful Şatra şi dealurile Preluca la vest.
Ţara Lăpuşului, una dintre cele mai vechi unităţi administrative de acest fel din ţară, este atestată prima dată în 1291 ca “statul numit Lapus” şi apoi în 1315 sub denumirea “terra Lapus”.
Lăpuş
Lăpuş este o comună de 3,800 de locuitori, situată pe râul Lăpuş, la 12 km nord-est de Târgu Lăpuş, pe drumul judeţean DJ 109F.
Lăpuş era înainte un centru important de manufactură a mărfii din ceramică roşie, alături de Târgu Lăpuş.
Târgu Lăpuş
Târgu Lăpuş este un orăşel de aproape 14,700 inhabitants, în inima Lăpuşului, pe râul cu acelaşi nume. Se află la 47 km sud-est de Baia Mare, pe drumul judeţean DJ 182.
Principalele atracţii din oraş sunt: Biserica Romano-Catolică (1752), Biserica Calvină (1839), Biserica Ortodoxă (1906-1912), vechea şcoală (1858) şi vechea primărie, care acum este dispensar (secolul al XIX-lea).
Ţara Chioarului
Zona Chioar sau Ţara Chioarului se află la sud de oraşele Baia Mare şi Baia Sprie, la vest de Lăpuş şi la est de Codru, care se află pe râul Someş. Peisajul de aici este deluros, cu râuri şerpuite numeroase, dintre care cel mai important este Lăpuş.
Deşi cercetarea arheologică nu a fost foarte intensă în zonă, există numeroase descoperiri care dovedesc că zona a fost locuită încă din timpuri dacice, în unele locuri chiar din Epoca de bronz, mai ales în zonele în care astăzi sunt satele Satulung, Mireşu Mare şi Valea Chioarului.
De asemenea, în Chioar există tradiţii specifice şi costume, precum şi trăsături distinctive arhitecturale, precum pereţii acoperiţi cu tencuială de culoare deschisă. Două din cele opt biserici maramureşene incluse în Lista Moştenirilor Mondiale a UNESCO sunt în Chioar, cele din Şurdeşti şi Plopiş.
Remetea Chioarului
Comuna Remetea Chioarului se află pe valea râului Lăpuş River, aproape de confluenţa cu râul Cavnic. Este la 20 km sud de Baia Mare şi la 8 km nord-vest de Şomcuta Mare, pe drumul judeţean DJ 182B.
Râul Lăpuş trece prin destul de abruptele Chei Lăpuş, de la Răzoare la Remetea Chioarului. Cheile au fost formate când râul a erodat sisturile cristaline ale Dealurilor Preluca şi a trecut. Acestea sunt considerate unice în România, datorită lungimii de 36 km şi formaţiunilor geologice şi naturale variate: pereţi abrupţi şi stâncoşi, păduri, cascade, peşteri, etc.
Zona Codrului
Zona sau Ţara Codrului se află în partea cea mai de nord din judeţul Maramureş, după trecerea râului Someş. Graniţele administrative au împărţit zona istorică şi părţi minore sunt descoperite şi în judeţele Satu Mare şi Sălaj, în afară de Maramureş. Peisajul consistă în dealuri joase şi vaste, acoperite mai ales de păşuni şi ogoare. Încă se mai găsesc păduri, mai ales mai aproape de Movila Codru, la capătul vestic al zonei, deşi se află la mare diferenţă de fosta pădure nesfârşită de stejari, pentru care a fost numită zona. Codru este probabil zona cel mai puţin vizitată şi cel mai puţin cunoscută din judeţ.
Ulmeni
Oraşul Ulmeni este situat pe drumul judeţean DJ 108 A, la 45 de km sud-vest de Baia Mare, iar acolo se poate ajunge şi cu trenul. Se află pe ţărmul râului Someş şi aici se găseşte unul din cele două puncte din care pasagerii pot lua bacul pentru a trece râul.
Bicaz
Următoarea comună de pe râul Oarţa de Sus este Bihor, cu 1,300 de locuitori în trei sate. Acesta e ultimul colţ al Codrului şi de aici drumul duce în judeţul Satu Mare.
