Romanian Monasteries - Travel Romania

Turism Maramures

Bisericile de lemn din Maramures

Maramures - Traditii

Festivaluri Maramures

Anul construcţiei: 1760
Locaţia: Budeşti este situat pe valea Cosăului, la 25 km sud de Sighetu Marmaţiei, mergând pe drumul DN 18 pentru 12 km şi apoi pe DJ 109 F.
Sumar: Ca de obicei, biserica are o formă dreptunghică, cu un acoperiş unitar pe întreaga clădire, care are două rânduri de streşini. Pronaosul a fost lărgit înspre vest în timpul secolului al XIX-lea, ceea ce face edificiul mai lung decât multe altele. Acest lucru înseamnă şi că turla nu se află la capătul vestic, ci mai spre centrul clăridii.

Biserica „Sf. Nicoară” vazuta dinspre nord-vest. Turla este aproape in mijlocul cladirii, avand in vedere ca pronaosul a fost largit în timpul secolului al XIX-lea.

Ca multe alte biserici, şi „Sf. Nicoară” din Budeşti Susani a fost construită pe terenul celei dinainte. Toate trei au fost pictate în jurul anului 1550 de către un artist original probabil din Moldova. Aici se mai găsesc numeroase icoane pictate pe sticlă, făcute în centre de pictură transilvănene. O inscripţie în colţul naosului atestă faptul că edificiul şi pictura bisericii: “Din mila Domnului şi din darul Sfântului Duh, şi a sfatului însoţitor al Preotului Ionaş, biserica a fost pictată de Alexandru Ponehalschi, iar această sfântă biserică a fost ridicată pentru a-Lista Internaţională a Moştenirilor lăuda pe Domnul şi pentru a mântui sufletele creştine …Anul 1760, Noiembrie, ziua a zecea”.
Ca de obicei, biserica are o formă dreptunghică, cu un acoperiş unitar pe întreaga clădire, care are două rânduri de streşini. Pronaosul a fost lărgit înspre vest în timpul secolului al XIX-lea, ceea ce face edificiul mai lung decât multe altele. Acest lucru înseamnă şi că turla nu se află la capătul vestic, ci mai spre centrul clăridii.

Izgonirea din Rai.

Pictura originală a fost aplicată pe bucăţi textile, acoperite cu un strat de var preparat. Picturile secolului al XIX-lea au fost aplicate pe stratul de var care a fost pus direct pe buştenii din lemn, iar scenele nu sunt aşezate într-o secvenţă specifică.
Picturile originale au inscripţii în slavonă, iar cele noi au inscripţii în română, cu alfabet chirilice. Nu există vreun tablou original rămas pe bolta naosului. Pe registrul întâi al peretelui sudic sunt pictate scene precum: Cina cea de Taină, cu o tablă creată în tradiţia elenă – în forma unei potcoave, Ruga de pe Muntele Măslinilor, Tăgăduirea lui Petru – cu o fortăreaţă în spate, care aminteşte de mănăstirile din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, Judecata Înalţilor Preoţi Anna şi Caiafa, Batjocura lui Iisus şi Răstignirea. Pe registrul al doilea, se află Coroana de spini, Biciuirea, Drumul Crucii şi Execuţia lui Iuda. Celelalte scene nu mai sunt clare.

Drumul Crucii. La stanga se afla Dealul Golgota, iar in fata se afla Sf. Veronica, tinand voalul cu care a sters sudoarea de pe fata lui Iisus.

Scena superioară a catapetesmei este Răstignirea pe cruce. Sub aceasta se află Maica Domnului, înconjurată de apostoli, care stau în două rânduri şi care ţin în mână Marea Sărbătoare şi icoanele imperiale.
Pe uşile impunătoare este scris în slavonă: „Aceste uşi au fost aduse de Mariş Vasile cu nevasta şi copiii, care au dat-o bisericii pentru iertarea păcatelor. Anul 1628”. Pe catapeteasma sunt scrise şi numele pictorului Alexandru Ponehalschi şi ale fondatorilor “Preotul Ionaş cu nevasta Măricuţa şi copiii lor, Vasile, Toader şi Grigore”.