Romanian Monasteries - Travel Romania

Turism Maramures

Bisericile de lemn din Maramures

Maramures - Traditii

Festivaluri Maramures

Anul construcţiei: 1643
Locaţia: Budeşti este situat pe valea Cosãului, la 25 km sud de Sighetu Marmaţiei, mergând pe drumul DN 18 pentru 12 km şi apoi pe DJ 109 F.
Sumar: Biserica este faimoasă pentru obiectele care au aparţinut a doi luptători pentru libertate împotriva habsburgilor austrieci: haina de curier a lui Pintea Viteazul şi steagul lui Ferenc II Rákóczi, un nobil transilvan. De asemenea, există icoane pictate pe lemn sau sticlă din secolele XV-XVII. Este una din cele opt biserici înscrise pe Lista Internaţională a Moştenirilor a UNESCO.

Biserica Sf. Nicoara din Budesti Josani vazuta dinspre sud-vest.

Budeşti este una din acele comunităţi mai mari, cu două biserici şi două parohii diferite. Aici diferenţa între jumătăţile satului mai coborâtă şi mai ridicată este făcută prin cuvintele Josani şi Susani, separare care nu e administrativă, dar care este folosită de localnici. Numele Budeşti sugerează “Rudele lui Bud”, persoană menţionată într-un document al lui Louis cel Mare în 1361. Este prima atestare a satului, urmată de o întreagă serie de documente în toată epoca medievală.
Biserica este dedicată Sf. Nicoară, care este versiunea veche românească a numelui Nicolae este una din bisericile care au servit ca parohie fără vreo pauză şi care încă se folosesc ca atare. Biserica „Sf. Nicoară” este un bun exemplu pentru bisericile tipice maramureşene, pentru că păstrează oroginea sa originală, chiar dacă dimensiunile sunt mai largi decât de obicei (18m x 8m). Dar este singura biserică din Ţara Maramureşului care prezintă patru mici turnuri ascuţite în fiecare colţ al bazei turlei, tipice elementelor bisericeşti din Ţara Lăpuşului.

Priveliste prin usa de intrare care duce spre pronaos si naos. In spate poate fi observata catapeteasma.

Interiorul nu s-a schimbat prea mult, dar, în 1922, ca în cazul multor altor biserici, unele modificări făcute au afectat picturile murale. Deschiderile s-au făcut în peretele care separă pronaosul şi naosul pentru a permite şi femeilor să asiste la slujbă. S-au lărgit toate ferestrele şi s-a adăugat un balcon pe peretele vestic din naos.
Biserica este faimoasă pentru obiectele care au aparţinut a doi luptători pentru libertate împotriva habsburgilor austrieci: haina de curier a lui Pintea Viteazul şi steagul lui Ferenc II Rákóczi, un nobil transilvan. De asemenea, există icoane pictate pe lemn sau sticlă din secolele XV-XVII. Pe una din ele se află o inscripţie în slavonă: „Această icoană a fost făcută de prea-păcătosul Gheorghe”.

Scene ale Crucificarii pe peretele sudic al pronaosului.

Pereţii interiori ai bisericii sunt pictaţi cu scene mici, aproape în miniatură, încadrate în chenare colorate. În 1762, unul din cei mai cunoscuţi pictori de icoane şi biserici, Alexandru Ponehalschi, a zugrăvit pronaosul, naosul şi catapeteasma, precum şi numeroase icoane. Ponehalschi a fost activ în zonă, în afară de aceasta el pictând şi edificiile din Budeşti Susani, Călineşti Căieni, Ieud Deal şi Sârbi Susani. Ioan Opriş a pictat altarul în 1832 în stil baroc, aşa cum atestă o inscripţie descoperită pe o icoană din altar. Primele picturi au fost făcute pe piese textile, aplicate pe pereţi şi acoperite cu un strat preparat de var. Picturile din secolul al XIX-lea sunt zugrăvite direct pe lemn.