Biserica Botiza
Anul construcţiei: 1796
Locaţia: Botiza se află pe valea Botizei, afluent al râului Iza. Se poate ajunge pe drumul judeţean DJ 186, la 35 km sud-est de Sighetu Marmaţiei, în sus spre Şieu, şi apoi făcând dreapta pe DJ 171 A, pentru alţi 10 km.
Sumar: Biserica a fost construită în 1796 în Vişeul de Jos, fiind transferată în 1899 în Botiza, deoarece că biserica existentă devenise prea mică pentru comunitatea care se tot mărea. A fost pictată cu fresce tehnice de Andrei Răileanu între anii 1982 şi 1987.
Se spune că atunci când, în Vişeul de Jos, turnul a fost mai înălţat faţă de altădată, deşi pare acelaşi, forma a fost păstrată după reconstrucţie. Pentru străini, poate părea un păcat că bisericile vechi nu mai sunt în folosinţa lor zilnică, trebuie amintit faptul că o comunitate se măreşte, iar locurile de cult nu îi mai pot primi pe toţi cei care doresc să asiste la slujba religioasă. Fără mărimea noilor biserici pe care doar cele mai mari şi cele mai prospere comunităţi îşi permit să le construiască, deseori doar bărbaţii pot intra în biserică, în timp ce femeile trebuie să stea afară.
În afara celor două biserici, mai este şi o clopotniţă din lemn, aflată în curtea bisericii şi o cruce a patimilor, protejată printr-o structură sculptată. Crucea patimilor este făcută din tablă şi pictată într-o formă realistică. Pictorii, numele lor fiind cunoscute – Iuga Dionisie şi fata sa, Aurelia, au pictat pereţii interiori din nou, după ce biserica a fost demolată, mutată din Vişeul de Jos şi reconstruită. Scnele sunt foarte întunecate şi greu vizibile, iar motivele principale florale sunt clare. De asemenea, icoanele care formează catapeteasma sunt mai întunecate din cauza fumului şi a anilor.
Biserica din lemn dedicată Sf. Parascheva are un plan dreptunghiular, cu o absidă poligonală în altar, ca de obicei. Corpul principal al bisericii include naosul, cu bolta sa, pronaosul şi portalul. Acesta din urmă este mai mare decât de obicei, cu o formă aproape pătrată şi cu două intrări: o poartă pe partea sudică şi o alta spre nord, dar nu pe partea vestică, aşa cum era de obicei.
Acoperişul cu două streşini acoperă partea principală a bisericii, în timp ce altarul are un acoperiş uşor coborât. Turla este pătrată, cu un balcon puţin mai mare deasupra şi cu un acoperiş înalt şi conic.
Biserica are mai multe ferestre decât multe altele făcute din lemn. Sunt trei ferestre în altar, câte una pe faţadele nordică şi sudică şi una în mijlocul absidei estice.
Naosul este luminat de ferestre etajate, 12 în total, cele care se află între streşini fiind mai mici decât cele aflate mai jos.
Pronaosul are câte o fereastră pe faţadele nordică şi sudică, pe când în multe biserici este numai câte una pe fiecare faţadă.
Spre deosebire de alte biserici, cea din Botiza este destul de bine luminată. Uşa de intrare în biserica are o decoraţie încâlcită. În jurul tocului, se află o funie întoarsă, sculptată cu o întorsătură mai încordată decât de obicei. În jurul acesteia se află o legătură lată de rânduri cu triunghiuri gravate şi zece rozete rotunde cu tăieturi. Legătura este pictată cu albastru violet.