Baia Mare si Muntii Gutai-Tibles
Turism Maramures
Bisericile de lemn din Maramures
Maramures - Traditii
Festivaluri Maramures
Festivalul de nunti Vadu Izei
Sapanta Cimitirul Vesel
Mocanita
Turism Romania
Baia Mare
Baia Mare, municipiul judeţului Maramureş, se află în partea vestică a judeţului, la poalele Munţilor Igniş. Fiind cel mai mare şi mai important centru urban, economic şi cultural din Maramureş, Baia Mare are o populaţie de aproape 138,000 de locuitori (în 2002). Oraşul se află la o altitudine medie de 230 m şi este traversat de la est la vest de Săsar, afluent al râului Lăpuş.
Cel mai vechi centru din Baia Mare este în Piaţa Libertăţii. În jurul pieţii, există multe construcţii în stil baros sau gotic, printre care şi casa impresionantă a lui Iancu de Hunedoara.
Turnul lui Ştefan este cea mai reprezentativă clădire din Evul Mediu din Baia Mare. A fost construit între anii 1446 şi 1468, la iniţiativa lui Iancu de Hunedoara, în intenţia construirii unei clopotniţe pentru Catedrala Sf. Ştefan, care a fost distrusă ulterior într-un incendiu şi nu mai există.
Casa lui Iancu de Hunedoara, numită şi Casa Elisabeta, este o construcţie cu pereţii foarte groşi, cea mai veche construcţie privată. A fost construită la mijlocul secolului al XV-lea de către Iancu, pentru soţia sa, Elisabeta.
Turnul Măcelarilor, numit şi Bastionul Măcelarilor sau Turnul Muniţiei, a fost construit în secolulu al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului medieval. Se află în Piaţa Izvoarelor.
Bastionul Monetăriei, alături de Turnul Măcelarilor, este una dintre puţinele urme ale vechii fortificaţii a oraşului.
Una dintre cele mai frumoase părţi ale oraşului este Dealul Florilor, unde Monumentul Soldatului Român, opera lui Andrei Ostap, îi onorează pe cei care au murit luptând împotriva lui Hitler, în al doilea Război Mondial.
Muzeul Judeţului Maramureş, cu sediul în Bastionul Monetăriei de pe Strada Monetăriei, a fost deschis oficial în 1904.
Muzeul de Arheologie şi Istorie (Strada Monetăriei) are colecţii valoroase de ceramică, diverse obiecte de bronz, argint, aur, piatră şi os, monete şi bancnote, arme, ceasuri, documente, fotografii, etc. Cele mai multe ilustrează istoria zonei Baia Mare şi mai ales trecutul său ca important centru de minerit.
Muzeul de Artă Etnografică şi Populară se află în clădirea fostului Teatru de Vară (Strada Dealul Florilor).
Capitolul de etnografie continuă la Muzeul Satului. Situat în în peisajul încântător al Dealului Florilor, acoperă aproape 12 ha.
Muzeul de Artă, cu mai mult de 3,000 de opere de artă, se află într-o clădire din secolulu al XVIII-lea, aproape de centrul vechi al oraşului (Strada 1 Mai).
În cadrul Muzeului Judeţului Maramureş, funcţionează şi Planetarium-ul din Baia Mare, cel mai vechi din România. A fost inaugurat în 1969 şi de atunci a prezentat stelele de pe cer, dând lecţii de astronomie tuturor celor interesaţi.
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este cel mai mare muzeu de acest fel din Europa.
Seini
Oraşul Seini este situat la graniţa cu judeţul Satu Mare, la 26 km vest de Baia Mare, via E58, sau luând trenul.
Seini este considerat a fi unul dintre producătorii cei mai importanţi de vinuri din zonă, iar în apropiere este o carieră de andezit.
Pe Dealul Comşa, la nord de oraş, se află un unic monument viu: Pădurea cu pini, o suprafaţă protejată de 0,5 ha.
Baia Sprie
Baia Sprie este un vechi oraş la cam 10 km de Baia Mare, pe drumul naţional DN 18, care merge spre Pasul Gutâi şi Sighetu Marmaţiei.
Cele mai interesante locuri de văzut se află în centrul vechi al oraşului, pe lângă Piaţa Libertăţii, unde arhitectura secolelor al XVIII-lea – al XIX-lea poate fi admirată. O menţiune specială ar putea fi făcută în ceea ce priveşte stilul baroc al Casei Iezuiţilor, construite în 1739, unde este acum Primăria; vechiul Directorat al Minelor, care datează din 1733; casa din lemn al lui Samuel Csaszi, construită în 1754; şi cea mai veche biserică zidită în oraş, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, construită în 1793.
Cavnic
Cavnic este un orăşel cu aproape 5,000 de locuitori, la poalele Munţilor Gutâi într-o vale cu un peisaj extraordinar.
Cavnic este un nume important în istoria mineritului din Maramureş.
Sunt două piste de schi construite în ultimii ani: Roata, cu cinci piste de dificultăţi diferite, toate cu lift pentru schi, şi La Icoană, cu trei piste cu lift pentru schi şi cu o pârtie pentru bob.
În afara farmecului naturii şi a sporturilor de iarnă, mai sunt câteva atracţii în Cavnic. Printre acestea, Stâlpul Tătarilor este un monument is a 7.2 m high monument.
Din punct de vedere etnografic, Cavnic păstrează o serie de obiceiuri şi tradiţii, care sunt specifice doar acestui oraş şi care nu se găsesc în altă parte a Maramureşului. Una dintre acestea este numită Constantinii, o schiţă jucată în timpul sărbătorilor de iarnă, în memoria lui Constantin Brâncoveanu.
Munţii Igniş-Gutâi
Munţii Igniş şi Gutâi sunt poate cei mai vizitaţi munţi din Maramureş. Pasul Gutâi (987 m) separă cei doi masivi, lăsând Ignişul la vest, cu vârful Igniş (1,307 m), şi la est Gutâiul cu vârful Gutâi (1,443 m).
Aceşti munţi au peisaje vulcanice impresionante, urme ale craterelor şi platouri înalte, care sunt protejate de mai multe rezervaţii naturale.
Situată la poalele vârfului Igniş, staţiunea Izvoare este cea mai importantă staţiune de schi din Munţii Igniş.
În aceşti munţi, există o mulţime de bălţi, pe platouri sau în depresiuni mici. Acestea găzduiesc numeroasele specii rare de plante.
Rezervaţia naturală Lacul Albastru este la trei kilometri nord de Baia Sprie, pe Dealul Minei.
Rezervaţia naturală Cheile Tătarului este o rezervaţie hidro-geologică în văile râurilor Brazi şi Runcu, la estul Munţilor Igniş.
Aproape de oraşul Baia Sprie, la poalele vârfului Igniş (1,307 m), se află faimoasa rezervaţie Chiuzbaia. Este unul dintre cele mai bogate şi cel mai bine păstrate locuri de fosile Pliocene din România.
Creasta Cocoşului (50 ha), la nordul Munţilor Gutâi, este cel mai vizitat lanţ vulcanic din Maramureş. Are o lungime de aproape 200 m, iar cel mai înalt punct atinge 1,395 m.
Munţii Lăpuş-Ţibleş
Mult mai înalţi decât vecinii Igniş-Gutâi, Munţii Lăpuş-Ţibleş sunt, totuşi, mai puţin vizitaţi.
Rezervaţiile protejeează specii rare de plante care pot fi găsite în zonă. Pe înălţimea subalpină din sd, se află Rezervaţia Peştera cu oase.
Acolo au fost descoperiţi scheleţii fosilizaţi ai unui urs de peşteră (Ursus spelaeus), care a dispărut în ultima epocă de gheaţă, acum aproape 10,000 de ani.
Aici mai există încă o peşteră importantă care a fost declarată zonă naturală protejată, Peştera Ponorul Jitelor. Cu o întindere de 1,050 m, aceasta este cea mai lungă peşteră din piatră de nisip din România şi a zecea ca lungime din lume.
