Romanian Monasteries - Travel Romania

This story in English

Sinaia

Asezata pe valea Prahovei, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa, statiunea Sinaia se intinde din partea de nord, din locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul “Vadul Cerbului”, pana dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, in ultimii ani, noul cartier “Platoul Izvor”.

Numita si Perla Carpatilor, Sinaia este situata la o altitudinea intre 767m – 860m si ofera, in afara privelistilor minunate, posibilitatea efectuarii de sporturi de iarna. Partiile din statiune sunt deservite de teleschi/telescaun, accesibile cu telecabina Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000. De asemenea, Centrul de Informare si Promovare Turistica, amplasat intr-o cladire din curtea Primariei, ofera informari complete despre activitatea turistica. Tot in acelasi loc are sediul Serviciul Public Judetean Salvamont. Printre principalele puncte de atractie turistica sunt Castelul Peles, Pelisorul, Gara Regala, Manastirea Sinaia, Cazinoul, Casa Memoriala “George Enescu” (vila Luminis din cartierul Cumpatu), Casa Nicolae Iorga (str. Ghe. Doja nr.1), Casa Anastasie Simu, mare iubitor si colectionar de arta romaneasca, (str. M. Kogalniceanu nr.68).

Gara Sinaia

Gara din Sinaia a fost construita in 1913, iar la inceputul secolului XX aici opreau importante trenuri internationale cum ar fi Orient Express sau Arlberg Express. Pe peron se afla o placa in amintirea Primului Ministru roman I.Gh.Duca asasinat de legionari in anul 1933.
Cea de a doua gara, Gara Regala, a fost construita in 1939 si era destinata garniturii de tren care transporta Casa Regala.

La vremea respectiva pe cladire erau amplasate insemnele lui Carol al II-lea. In salonul central se afla o pictura murala, de forma patrata, cu latura de 5,5 metri, reprezentand o vanatoare domneasca, inscriptionata in limba latina: Basarab Voievod secol XIV.
Chiar si in regimul comunist a fost pastrata destinatia oficiala a Garii Regale, pe aici trecand, in 1975, presedintele american Gerald Ford. In prezent, gara nu este deschisa circuitului public.

Cazino Sinaia

Construit la initiativa lui Carol I, intre 1912 – 1913, Cazino Sinaia se afla situat in parcul “Dimitri Ghica”. Primul actionar a fost baronul de Marcay, actionar si al cazinoului din Monte-Carlo, dupa ale carui planuri a fost construit si cel din Sinaia. In scurt timp cladirea a intrat in circuitul marilor cazinouri din lume, fiind organizate curse speciale de trenuri care aduceau amatorii de jocuri de noroc in statiune. In anii ‘30 devenise aproape principalul punct de atractie al statiunii, ceea ce a condus si la dezvoltarea economico-sociala a localitatii. Se spune ca la vremea respectiva erau zilnic cel putin 800 de persoane care treceau prin Casinou. Dupa 1947 cladirea va deveni Casa de Cultura unde se vor organiza spectacole de teatru, folclor si concerte. Abia in 1975 a fost renovata din temelii si folosita pentru reuniuni internationale.

Astazi, Casino Sinaia adaposteste Centrul International de Conferinte care se ocupa de organizarea de conferinte, simpozioane, congrese, dispunand de dotari moderne: internet de mare viteza, patru linii telefonice internationale, traducere simultana, interpreti, parcare etc. Sala Oglinzilor poate gazdui receptii de pana la 500 de persoane. Salonul Oval are o capacite de 240 de locuri. Salonul cu struguri este destinat reuniunilor de panal a 60 de participanti. Sala de teatru are 400 de locuri, si de asemenea mai exista doua saloane de protocol si doua sali de conferinte.

Cum se ajunge?

La Sinaia se poate ajunge atat pe calea ferata cat si pe sosea. Din toate colturile tarii exista posibilitati de calatori cu trenul, prin Brasov sau prin Ploiesti. Trenurile opresc in gara situata intre raul Prahova si hotelul Caraiman.

Pe sosea, se poate ajunge dinspre Bucuresti, pe DN1 (E60) sau dinspre Brasov. Apoi, pe DN71, dinspre Targoviste, prin Pucioasa, Fieni, Moroieni, se ajunge in partea de sud a statiunii, intre podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.

Busteni

Buşteni, raiul alpin, este situat pe Valea Prahovei, la 135 km de Bucureşti şi 37 km de Braşov, la o altitudine între 800+900 m. Staţiunea climaterică Buşteni oferă, în orice anotimp, condiţii optime petrecerii concediului, a vacanţelor, a sfârşitului de săptămâna, într-un frumos cadru montan.
Străjuită de munţii Caraiman (2384 m) şi Coştila (2489 m), străbătută de apele râului Prahova, staţiunea se remarcă atât prin pitorescul ei şi a împrejurimilor, precum şi prin posibilităţile pentru practicarea unor variate forme de turism: drumeţii montane, alpinism, practicarea sporturilor de iarnă, excursii la cabane etc.

O diversificată bază de cazare şi masă (hoteluri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice) stă la dispoziţia oaspeţilor staţiunii.
O telecabină urcă de la Hotelul Silva la Cabana Babele, în vârful munţilor. Această zonă are formaţiuni stâncoase neobişnuite, precum Sfinxul şi Babele. Vârful Omu este cel mai înalt din munţii Bucegi, având 2504 m. Dacă vremea este frumoasă, puteţi admira privelişti minunate înspre Valea Prahovei.

Staţiunea Buşteni reprezintă punctual de plecare în drumeţii montane pe unele dintre cele mai attractive trasee din masivul Bucegi.
Potecile marcate facilitează excursiile începând cu durata de ½ oră, până la cele de o zi. Dintre acestea se evidenţiază prin frumuseţea peisajelor străbătue, a monumentelor naturii întâlnite, a perspectivelor ce le oferă privirilor, traseele: Buşteni – Valea Urlătoarea Mare – Cascada Urlătoarea (1 oră); Buşteni – Cabana Gura Dihamului – Cabana Diham (3 ore); Buşteni – Pichetu Roşu – Cabana Omu (6-7 ore, iarna este accesibil doar până la Pichetul Roşu); Buşteni – Poiana Coştilei – Cabana Mălăieşti (accesibil iarna numai alpiniştilor şi schiorilor avansaţi); Buşteni – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă – Cabana Caraiman – Cabana Babele (5-6 ore, accesibil iarna numai turiştilor antrenaţi).

În lunile de iarnă staţiunea Buşteni oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului. Sunt amenajate pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Pentru schiorii începători, ca şi pentru săniuş, sunt recomandate pâriile de la poalele muntelui Zamora. Schiorii avansaţi au la dispoziţie pârtiile de pe platoul Bucegi, împrejurimile cabanelor Babele şi Caraiman. Pentru schiorii cu experienţă sunt indicate pârtiile din masivul Caraiman, cele de pe valea Ialomiţei, valea Cerbului.

Oraşul Buşteni posedă câteva obiective de real interes turistic. Printre acestea se recomandă: muzeul memorial Cezar Petrescu ce evocă viaţa şi activitatea scriitorului; monumentul „Ultima grenadă” dedicat eroului Vasile Muşat, căzut în primul război mondial; casa de cultură, crescătoria de păstrăvi.

Staţia meteorologică de pe Vf. Omu, din masivul Bucegi, este una dintre cele mai înalte asemenea staţii din Europa, cu “echipaj uman la bord”. Prin poziţia ei geografică este lovită de toate masele de aer în trecere, fiind deosebit de importantă pentru observarea fronturilor atmosferice, necesară în aprecierea evoluţiei vremii. De aici, de la 2507 metri altitudine, pe timp senin, se vede jumătate din ţără: până dincolo de Olt, luminile Bucureştiului noaptea, Carpaţii de curbură şi orientali, iar la nord, Carpaţii răsăriteni.

Staţia meteorologică Babele se află la o altitudine de 2200 metri şi este o staţie de creastă cu program de radioactivitate privind mediul înconjurător. Urmărindu-se evoluţia unui fenomen meteorologic la Staţia Babele, unde, datorită poziţiei geografice, manifestarea elementelor meteo se face în mod cu totul deschis, la staţia de vârf Omu si la una de versant, cum este Sinaia-Cota 1500, se pot face observaţii comparative asupra aceluiaşi fenomen: vânt, temperatura aerului, precipitaţii atmosferice. Astfel, dacă la Babele este o rupere de nori, la Omu poate sa plouă puţin, iar la Cotă deloc. Observatorii meteo spun că plafonul se formează la 2500 de metri, la Babele aflându-se frecvent la baza norului, nor care se dezvoltă rapid.

Plecând de la Babe în plină iarnă, lăsând o zapadă de 2 metri, la Cotă poţi descoperi un alt anotimp. Vântul trecând peste creastă, spre Valea Prahovei, îşi intensifică viteza, aşa încât în dreptul cabanei Caraiman sau al pilonilor 4-5 ai telecabinei Buşteni-Babele atinge intensitatea maximă. Aşa se explică că acoperişul cabanei Caraiman a fost smuls în câteva rânduri, iar telecabina nu poate funcţiona deşi la staţia superioară sunt condiţii de circulaţie. Toate aceste detalii lămuresc fără îndoială rostul staţiei meteorologice de la Babele.