Ghiduri Turistice, Albume – Romania

Bucataria Romaneasca

Bucataria Traditionala Romaneasca

Anotimpurile influenţează în general mâncarea oferită. În timpul verii şi al toamnei, pieţele abundă de legume şi fructe proaspete, aduse de la fermele locale.
Ridichi, cepi primăvăratice, cartofi, urzici, spanac, salată verde, roşii şi castraveţi – toate acestea încântă cumpărătorii în aprilie şi mai. De la sfârşitul lui mai până la sfârşitul lui septembrie, există o largă varietate de fructe: cireşe, caise, căpşuni, zmeură, prune, pere, pepene galben şi verde, piersici, afine, coacăze, mere, struguri, gutui şi nuci.
Apicultura a fost dintotdeauna una din principalele ocupaţii din România, iar produsele (miere, ceară, fagure) sunt, de asemenea, vândute pe piaţă.
Cel mai cunoscut fel de mâncare îl constituie sarmalele, de asemenea numit cu diminutivul sărmăluţe, cu mămăligă.
Tocăniţele, preparate cu diverse feluri de carne (de obicei pui şi porc) şi cu legume figurează de asemenea în meniurile restaurantelor, pe lângă diferitele feluri de ciorbe. Ciorba de burtă se serveşte cu usturoi sau ardei iute şi oţet, fiind una printre preferate printre români.
Porcul preparat în diferite maniere este foarte des întâlnit, iar restaurantele servesc cotlete de porc cu cartofi prăjiţi şi salată.
Nu există foarte multe feluri de mâncare pentru vegetarieni, având în vedere că românii consideră că o mâncare fără carne este foarte săracă. Printre felurile de mâncare vegetariană, se întâlnesc: ghiveciul (legume amestecate şi prăjite), ardei umpluţi (deşi acestea s-ar putea să conţină şi carne) şi ouă umplute, în afară de diferite feluri de salată şi brânză locală.
Acasă, masa localnicilor conţine întotdeauna mămăligă, cunoscută şi sub denumirea „pâinea ţăranului”. Acum câteva secole, când România era divizată doar în două grupuri sociale, boierii şi ţăranii, pâinea era consumată doar de cei dintâi. În zilele noastre, situaţia este diferită, iar mămăliga este masa tradiţională a fiecăruia, deşi în mediul urban nu este consumată zilnic, ca în mediul rural. Un amestec tradiţional la ţară este format din mămăligă şi grăsime de porc afumată, numită slănină, cu usturoi, iar toate acestea se îmbină cu un mic pahar de ţuică. Un fel de mâncare asociat vieţii ciobanilor de pe dealuri este mămăligă cu brânză de oaie.

Sarmale

1 varză murată, 750 g carne tocată (este recomandat un amestec din carne de porc cu vită), 2 cepe mari, 2 linguri de orez, 2 roşii sau 500 ml de sos de roşii, sare, piper, boia dulce şi smântână (la alegere).

Amestecaţi carnea cu ceapa negătită. Aşezaţi compoziţia într-un bol şi amestecaţi cu orez, ardei, piper, sare, boia şi ceapă mărunt tăiată. Amestecaţi tot bine.
Scoateţi miezul din varză cu un cuţit foarte fin. Înlăturaţi cu atenţie foile de varză, una câte una, astfel încât să nu se rupă. Tăiaţi foile mai mari în 2 sau 3 şi apoi aşezaţi pe fiecare foiţă câte o bucată din compoziţie, apoi înfăşuraţi. Cu cât rulourile sunt mai mici, cu atât sunt mai gustoase. Aşezaţi un strat de sarmale într-o oală adâncă, apoi acoperiţi-l cu un strat de varză şi cu foi de dafin, apoi cu un strat de roşii tăiate subţire. Faceţi acest lucru până când toate sarmalele sunt aşezate. Ultimul rând trebuie să fie cu roşii tăiate subţire, la care adăugaţi sos de roşii. Apoi puneţi oala în cuptor şi lăsaţi-o până când lichidul se reduce. Serviţi fierbinte, cu smântână.

* Dacă nu găsiţi varză murată, folosiţi foi de varză înmuiate în apă.

Mămăligă

250 ml. apă, 1-2 ceşti făină porumb, 2 linguriţe de sare.
Fierbeţi apa şi sarea într-un vas. Când apa fierbe, adăugaţi treptat făină de porumb în timp ce amestecaţi cu un tel. Când amestecul este destul de gros, deşi încă lichid, nu mai adăugaţi făină de porumb. Continuaţi să amestecaţi pentru încă 10-15 minute, cu grijă, pentru că amestecul face bule care împrăştie compoziţie fierbinte prin jur.

Înlăturaţi de pe aragaz şi serviţi fierbinte, cu felul preferat.

Bucovina Ghid Turistic

Cozonaci cu nucă

Coca românească pentru cozonac: 1 kg făină, 300 g zahăr, 1 ½ ceşti de lapte, 6 ouă, 50 g drojdie, 200 g unt, 2 linguriţe de ulei, un băţ de vanilie, sare, un ou pentru a unge coca, untură pentru tăvi.

Pentru început, luaţi drojdia şi o linguriţă de zahăr. Amestecaţi până când devine la fel de consistent precum smântâna, adăugând 2-3 linguriţe de lapte călduţ, un pic de făină; presăraţi un pic de făină deasupra, acoperiţi şi lasaţi aluatul la un loc călduţ, pentru a creşte. Fierbeţi laptele cu băţul de vanilie (tăiat foarte mărunt) şi lăsaţi-l deoparte, acoperit, pentru a-l menţine cald.

Amestecaţi gălbenuşul cu zahărul şi sarea, apoi turnaţi încet laptele călduţ, amestecând continuu. Puneţi amestecul într-un vas mare şi turnaţi, amestecând continuu, cu amestecul de gălbenuş şi lapte şi cu un pic de făină din când în când. Adăugaţi apoi 3 albuşuri bătute. Când terminaţi, începeţi frământatul, frământaţi, adăugând unt topit amestecat cu ulei, câte puţin, până când aluatul începe să se ia uşor din palmele dumneavoastră. Acoperiţi cu un material, apoi cu ceva mai gros (precum o pătură).
Lăsaţi la loc călduros, pentru a dospi. Dacă în timpul frământatului aluatul pare prea tare, puteţi să mai adăugaţi un pic de lapte. Dacă, din contră, aluatul pare prea moale, puteţi să mai adăugaţi făină.

Umplutură: 300 g nuci, 1 cană de lapte, ¾ ceaşcă zahăr, ¼ ceaşcă esenţă de rom, vanilie

Topiţi zahărul în laptele cald cu vanilia, într-un vas pe aragaz. Când zahărul s-a topit, adăugaţi nucile şi continuaţi să amestecaţi. După câteva minute de fiert şi după ce conţinutul s-a mai întărit, luaţi de pe aragaz şi adăugaţi esenţa de rom. Când amestecul este rece, puneţi o foaie de aluat de cam un deget grosime, întindeţi uniform conţinutul cu nuci pe deasupra şi apoi rotiţi ca la ruladă. Ungeţi o tavă, puneţi rulada înăuntru şi lăsaţi să crească o vreme. Ungeţi cu ou şi coaceţi la foc mediu. Scoateţi tava cum este gata, puneţi pe un material şi lăsaţi să se răcorească.

Cozonac de post

Ingrediente:

500 gr faina, 250 ml apa minerala sau suc carbogazos, 1 cub de drojdie proaspata, 80 ml ulei cald, 1 plic de zahar vanilat, 60 gr zahar pudra, coaja rasa de lamaie, 1 praf de, sare
 
Pentru umplutura:
 
stafide, prune uscate, rahat, ananas confiat
 
Mod de preparare:
 

Faina se pune intr-un bol, drojdia se dizolva cu putina apa calda, o jumatate de lingurita zahar si jumatate lingurita  sare. Peste drojdie, se toarna 2 linguri de suc (la temperatura camerei) si se pune in faina, in mijloc. Se amesteca putin si se lasa la crescut maiaua, langa o sursa de caldura, ferita de curent. Dupa max 15 minute, se toarna restul de suc, zaharul, coaja de lamaie, vanilia, se amesteca bine pana se incorporeaza, si turnam putin cate putin din uleiul cald, framantand bine. Vasul se acopera si se lasa la cald pana isi dubleaza volumul.
Dupa ce a crescut, pe masa de lucru, unsa cu putin ulei, intindem aluatul, si presaram compozitia de fructe. Il rulam, si il asezam in forma de copt dorita, unsa bine cu unt sau ulei si tapetata cu faina.
Se acopera cu un prosop, si se mai lasa sa creasca in forma. Cozonacul se unge cu o pensula cu putin suc, si se da la cuptor pana se rumeneste. Se poate testa cu un betisor.
Dupa ce il scoateti din cuptor, lasati-l sa se raceasca putin in forma, apoi il scoateti din tava. Se pudreaza cu zahar vanilat.

Salată de Boeuf

2 cartofi, 4 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 păstârnac (la alegere, o cană de mazăre, 2 murături, 250 g de piept de pui sau muşchi de vită, 300 g maioneză de casă, 1 linguriţă de muştar, sare şi piper.

Cea mai bună salată o veţi obţine fierbând morcovii, rădăcina de pătrunjel şi păstârnacul cu carnea, apoi luaţi legumele fierte şi carnea şi tăiaţi-le în cubuleţe. Separat, fierbeţi cartofii întregi, cu tot cu coajă, apoi curăţaţi-i şi tăiaţi-i în cuburi. Tăiaţi astfel şi murăturile. Puneţi totul într-un vas, adăugaţi mazărea, muştarul şi condimentele. Într-un bol separate, faceţi maioneza. Adăugaţi ¾ din amestecul pentru maioneză în carne şi legume şi apoi amestecaţi. Aranjaţi pe un platou de servit.
Neteziţi cu un cuţit, apoi acoperiţi cu restul de maioneză. Decoraţi cu câteva măsline, albul de la un ou fiert, ardei roşii în oţet, pătrunjel, etc.
Încercaţi să formaţi flori sau alt design. Poftă bună!

Bucataria Traditionala Romaneasca

Alte feluri de mâncare:

Supă de găină cu tăieţei de casă – este un fel de mâncare bucovineană cunoscută. Toţi ştiu cum să prepare această supă îndrăgită, care are în compoziţie pui proaspăt, tăieţei de casă, făcuţi din făină de grâu, ouă, apă şi sare după gust.

Tochitura Bucovineană este un fel de mâncare făcut cu cârnaţi de porc prăjiţi, cotlet de porc prăjit, brânză de oaie, ochiuri şi mămăligă.

Sărmăluţe în cuib cu smântână este un fel de mâncare servit peste tot în România. Carnea de porc este tocată şi amestecată cu orez, sos de roşii, ouă şi pătrunjel. Acest amestec este înfăşurat în foi de varză proaspătă sau murată sau în foi de viţă de vie. Sărmăluţele se prepară şi se servesc cu mămăligă şi smântână.

Cârnaţi de porc cu sfeclă roşie – sunt foarte apreciaţi. Salată din sfeclă roşie este preparată cu hrean.

Flora Bucovinei – este o friptură din muşchi de vită umplut, servit la restaurantele bucovinene.

Peşte prăjit cu mămăliguţă şi mujdei – este un fel de mâncare specific, nu doar pentru Bucovina, ci şi pentru toată ţara. Peştele proaspăt, dat prin făină de grâu şi făină de porumb, se prăjeşte şi se serveşte cu mămăligă şi mujdei de usturoi. Sunt specifici în această regiune păstrăvul şi carpul.

Păstrăv în cetină – este de obicei preparat pentru a dura mai mult timp. Păstrăvul este curăţat şi afumat, apoi ţinut printre crengi de cetină, pentru a prinde gustul specific.

Piftie de pasăre – este făcută din pui gătit cu legume, pentru a da piftiei un gust bun. Legumele sunt înlăturate după fierbere, carnea este curăţată şi apoi se pune cu supă în boluri mici. Într-un loc răcoros, supa se va transforma în aspic. Răcitura de porc se prepară în acelaşi fel.

Pui cu smântână – este făcut din pui gătit cu smântână. Deseori, se serveşte cu mămăligă fierbinte.

Mămăliguţă cu ciuperci – este un fel specific regiunii, cu multe feluri de ciuperci.

Friptură de căprioară sau de mistreţ – este o delicateţe, care se serveşte foarte rar.

Tocăniţă de iepure – este de asemenea un fel de mâncare special. Tocana este preparată cu vin roşu care aduce un gust deosebit mâncării.

Rulada de pui – este un fel de mâncare foarte apreciat în Bucovina. Cei mai mulţi locuitori cresc pui, iar gustul găinilor de ţară este net superior cărnii “industriale”. Felul de mâncare se prepară cu vin alb.

Rasol moldovenesc cu hrean (carne fiartă de porc, pui sau vită cu smântână şi sos de hrean) – se serveşte de obicei cu mămăligă.

Pui câmpulungean – pui umplut cu şuncă afumată, cârnaţi, usturoi şi legume.
Pârjoale – este felul de mâncare tradiţional moldovenesc, preparat din carne de porc, ouă, ceapă, cartofi şi usturoi, toate amestecate împreună. Sarea, piperul şi mărarul sunt adăugate după gust, iar pârjoalele sunt prăjite.

Clătite cu carne şi ciuperci – sunt gătite la cuptor, după ce amestecul pentru umplutură este gata. Carnea de porc sau de vită este folosită pentru prepararea acestui fel de mâncare.

Desert:

Plăcintele “Poale-n brâu” – se fac fie cu brânză sărată, fie cu brânză dulce. Coca se înveleşte sub formă de plic şi se umple cu brânză.

Clătite cu brânză – sunt coapte în cuptor, cu brânză.

Papanaşi cu brânză – sunt ori prăjiţi sau fierţi, serviţi fierbinţi, cu gem.

Lapte de pasăre – este format din ouă tari, albe, plutind în cremă de vanilie.

Vin, bere şi apă

Băutura naţională este ţuica dublu distilată, făcută de obicei din prune, dar şi din mere sau pere. Varianta sa mai puternică este numită pălincă. Ambele sunt preparate de casă, cum este şi vişinata, făcută din vişine, sau afinata, făcută cu afine. Berea este faimoasă, existând o mare varietate de bere blondă sau brună, vândute de obicei în sticle.

Vinurile româneşti sunt foarte bune. Podgorii comerciale au existat încă din secolul al XVII-lea şi se găsesc prin toată ţara. Cele mai mari nume româneşti în acest domeniu sunt Cotnari, Dealu Mare, Nicoreşti, Niculiţel şi Odobeşti. De asemenea, foarte apreciate sunt şi vinurile spumoase de la Panciu sau Bucium. Mulţi români îşi creează propriul vin, folosind metode tradiţionale de fermentare a vinului, fără chimicale. Sunt multe feluri de struguri, precum “Grasa de Cotnari“, “Dealu Mare“, “Busuioaca de Bohotin“, “Lacrima Lui Ovidiu“, “Tămâioasa Românească” sau “Frâncuşa de Cotnari“, dar se spune că “Feteasca Alba” a fost primul strugure românesc.

România are foarte multe izvoare minerale şi sunt multe nume de apă îmbuteliată după acestea, precum Poiana Negri, Dorna, Borsec, Izvorul Minunilor şi Amfiteatru. De asemenea, mulţi oameni merg la izvoarele publice pentru a-şi umple sticlele.

One Response to “Bucataria Romaneasca”

  1. Super folositor articolul. Felicitari !

Leave a Reply