Vaile raurilor Mara si Cosau
Turism Maramures
Bisericile de lemn din Maramures
Maramures - Traditii
Festivaluri Maramures
Festivalul de nunti Vadu Izei
Sapanta Cimitirul Vesel
Mocanita
Turism Romania
Mara
Deşi foarte pitoresc şi tradiţional, satul Mara nu prea este vizitat de turişti, care trec pe aici în drumul lor spre văile din regiune. Este primul sat din Valea Marei, după ce drumul care vine dinspre Baia Mare trece de Pasul Gutâi, de la 1,000 m înălţime.
Chiar la ieşirea din sat spre Baia Mare, există o poartă monumentală, sculptată de către Traian Bilţiu Dăncuş, pentru a simboliza intrarea în Ţara Maramureşului.
Deseşti
Comuna Deseşti este formată din satele Mara, Hărniceşti şi Deseşti, cu un total de aproape 2,500 de locuitori. Satul Deseşti este la trei kilometri de Mara spre Sighetu Marmaţiei.
Printre numeroşii meşteşugari ai satului, pot fi menţionaţi Vasile Pop Taina, cunoscut constructor şi restaurator al bisericilor din lemn, şi Maria Pop, ţesătoare ce deţine o colecţie impresionantă de covoare vechi, genţi, costume, feţe de masă, etc.
O altă atracţie turistică a satului este noul Complex Muzeal Turistic Deseşti. După cum spune şi numele, locul este un muzeu care oferă cazare turiştilor.
Numele satului Deseşti este legat de numele poetului modernist Nichita Stănescu, ce venea aici de numeroase ori.
Călineşti
Comuna Călineşti cu cei 3,600 locuitori are 3 sate: Corneşti, Călineşti şi Văleni. Satul Călineşti este la aproape 4 km în susul râului de Corneşti. Drumul judeţean DJ 185 leagă zona de Ocna Şugatag, de Bârsana în Valea râului Iza, via Văleni.
Satul se află într-un frumos peisaj de dealuri înverzite şi pajişti, dar în sat nu au mai rămas prea multe case vechi tradiţionale.
Corneşti
La aproape 3 km în sus pe valea Cosău de la Fereşti se află satul Corneşti, o comunitate mică şi tradiţională. Atestările menţionează de acest sat prima dată prin secolul al XIV-lea.
Hărniceşti
Hărniceşti este la alţi trei kilometri în josul râului de Deseşti. Din nou, multe case vechi din lemn şi alte construcţii tradiţionale au fost păstrate.
O construcţie impresionantă în sat este Casa Iurca, construită în 1792, care înainte era a unui boier din apropierea satului Călineşti.
Anual, primăvara, în Hărniceşti, Sat Şugatag şi Hoteni, se ţine festivalul Tânjaua de pe Mara.
Fereşti
La confluenţa cu râurile Mara şi Cosău, se află satul Fereşti. Aici se încrucişează trei drumuri : drumul principal DN 18, drumul judeţean DJ 109 F, care merge spre Ocna Şugatag, şi un drum communal care merge pe valea Cosău.
Fereşti este un sătuc cu gospodării tradiţionale, cu porţi monumentale din lemn, obiceiuri încă vii şi costume populare încă folosite.
Sat Şugatag
Satul Şugatag, de 1,200 de locuitori, este următorul sat de pe valea Marei, la trei kilometri de Hărniceşti.
Satul este faimos pentru cei care prelucrează blana şi pielea. Foarte talentat în acest domeniu a fost Nicoară Hotea, cunoscut pentru paltoanele din oaie pe care le făcea. Nicoară este şi un ferm supporter al tradiţiilor şi el este cel care a organizat de numeroase ori faimosul ritual popular de primăvară Tânjaua de pe Mara.
Un festival anual este Hora din Şopru, la care iau parte iubitori şi grupuri de dansuri populare.
Mănăstirea
Mănăstirea este unul dintre cele mai mici sate din Maramureş, la un kilometru de Sat Şugatag spre Sighet, la capătul unui scurt drum. Satul s-a înfiinţat în jurul mănăstirii din apropierea satului Giuleşti.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Bixad din judeţul Satu Mare a aparţinut, cel mai probabil, mănăstirii Giuleşti.
Giuleşti
Comuna Giuleşti are aproape 3,800 de locuitori în patru sate: Mănăstirea, Giuleşti, Berbeşti şi Fereşti. Satul Giuleşti este la 3 km de Sat Şugatag şi la 14 km de Sighetu Marmaţiei.
Berbeşti
Berbeşti este ultimul sat de pe Valea râului Mara, la cam 4 km de Giuleşti şi tot atât de Vadu Izei, pe drumul naţional DN 18.
Aici s-a născut Ion Bârlea, o figură importantă a secolului al XX-lea.
Sârbi
Sârbi este un real muzeu în aer liber, cu impresionantul număr de porţi monumentale sculptate, case tradiţionale din lemn, anexe şi instrumente, biserici frumoase din lemn şi oameni care poartă costume tradiţionale.
Unul dintre cele mai importante complexe de instalaţii bazate pe puterea apei din Maramureş este aici. Aflat pe râul Cosău, aici există vârtejuri, o fabrică de cherestea, o moară de grâu, o moară cu ciocănele, o presă de ulei şi o distilerie.
Budeşti
Fiind mai degrabă izolat chiar la poalele Munţilor Gutâi, satul Budeşti uimeşte cu sutele de case vechi, aranjate de-a lungul aleilor înguste şi şerpuite, cu două biserici din lemn foarte vechi, cu numeroase instalaţii bazate pe puterea apei, cu o mulţime de meşteri populari, cu purtători mândri ai costumelor populare, cu costume vii şi cântece şi cu o credinţă puternică în destin şi farmece.
Aici vin turişti, folclorişti, etnografi, reporteri şi creatori de documentare şi filme: Budeşti este unul dintre locurile care păstrează cel mai bine tradiţia în Maramureş.
Aici se află haina de zale a lui Pintea Viteazul, un haiduc legendar din secolulu al XVIII-lea. Multe dintre legendele locale povestesc despre Pintea şi despre faptele sale vitejeşti împotriva austriecilor.
