Romanian Monasteries - Travel Romania

Turism Maramures

Bisericile de lemn din Maramures

Maramures - Traditii

Festivaluri Maramures

Anul construcţiei: 1770
Locaţia: Deseşti este pe valea Marei, la 41 km nord-est de Baia Mare şi 26 km sud de Sighetu Marmaţiei.
Sumar: Datorită întregului armonios şi a picturilor bine păstrate, biserica “Sf. Parascheva” a fost inclusă în Lista Internaţională a Moştenirilor a UNESCO.

Biserica Sf. Parascheva din Desesti vazuta dinspre sud-vest, in spatele copacilor si ale crucilor din cimitir.

Biserica a fost construită din grinzi de stejar, pătrate şi groase, pe o fundaţie din pietre de râu. Grinzile superioare sunt mai lungi şi formează console solide, în formă de aripi, care sprijină acoperişul înalt şi greu, acoperit de ţiglă.
Acoperişul cu streşini duble acoperă partea principală, dreptunghică, a bisericii, iar cel mai coborât, cu un singur rând de streşini, acoperă altarul poligonal.
Uşa de la intrare este în dreptul faţadei vestice. Tocul uşii este lat, decorat simplu, cu funii sculptate răsucite şi cu un motiv triunghiular al unor colţi de lup. De asemenea, ferestrele sunt încadrate cu acest motiv, care se mai găseşte şi pe pereţii exteriori, între cele două streşini.
Biserica “Sf. Parascheva” este una din puţinele edificii al căror plan nu a fost schimbat prin adăugarea portalului.

Catapeteasma desparte naosul de altar, unde numai preotii pot intra.

În altar este o inscripţie care atestă că Radu Munteanu din satul Ungureni şi Gheorghe Zugravu au pictat pereţii interiori în 1780. Munteanu şi-a început cariera pictând icoane în Ţara Lăpuşului, iar influenţa sa a fost observată în multe din picturile murale din bisericile zonei. De asemenea, icoane de-ale sale se mai găsesc şi în Maramureş, dar faima sa se bazează pe picturile murale. Una din cele mai frumoase şi cele mai conplete entităţi de acest fel este la biserica “Sf. Parascheva” of Deseşti.
Cunoscutul artist Alexandru Ponehalschi a zugrăvit catapeteasma şi celelalte icoane din biserică în 1778-1780. Timpanul rotund al catapetesmei e dominat de tema Răstignirii, ca de obicei. Pe fiecare parte a răstignirii sunt chipurile Fecioarei Maria şi a Sf. Ioan Evanghelistul. Dedesubt, figura lui Dumnezeu, înconjurat de profeţi, aranjaţi în două rânduri de medalioane sub formă de inimă. Sub acestea se află Apostolii, tot în două rânduri, înconjuraţi de Iisus Hristos. Mult mai jos – patru icoane imperiale, pe grinda deasupra cărora se află scris în română, cu alfabet chirilic: „Această sfântă parte frontală a fost plătită de Pop Ianus şi nevasta sa Marica şi fiii lor, Ştefan, şi părinţii lor Pop Grigorie Axenie, pentru comemorarea lor eternă. Amin… Iunie”.

Iisus si femeia samariteana in dreptul casei scarii.

Tema principală din pronaos este Judecata de Apoi care se întinde pe mai mulţi pereţi. Cea mai impresionantă scenă este Râul de Foc, pe peretele sudic, unde râul iadului, de un roşu arzător, cară sufletele condamnate în burta monstrului Leviatan.
În centrul bolţii este Iisus Hristos, înconjurat de îngeri şi de Fecioara Maria. Pe părţile bolţii se află teme din Vechiul Testament.

Sodom si Gomora. Cladirile desenate invers simbolizeaza toate pacatele si relele facute in aceste orase.

În 1920 a fost adăugat un balcon pentru cor, pe peretele vestic al naosului, care a distrus câteva din picturile originale.
Bolta altarului este înnegrită de funingine şi doar portretul Evanghelistului Luca exonartex vizibil în colţul din est. În partea superioară a peretelui sunt scene din Buna Vestire, care o arată pe Maria cu o carte în mâini şi pe Arhanghelul Gavriil pe fondul camerelor somptuoase, Judecarea lui Iisus, Batjocura, Răstignirea, Înger la Mormânt şi Femeie Credincioasă la Mormânt. Pe registrul de mai jos sunt figurile Sfinţilor Episcopi.