Ghiduri Turistice, Albume – Romania

Manastirea Sf. Ioan cel Nou

Sf. Ioan cel Nou

Harta Bucovina - Manastirea Sf. Ioan cel Nou

Anul construcţiei: 1514-1522
Construită de: Prinţii Bogdan III şi Ştefăniţă
Locaţia: Suceava, judeţul Suceava
Sumar: Din punct de vedere arhitectural, biserica „Sf. Gheorghe” a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou este importantă. Este singura biserică ce prezintă un plan triconc construită în perioada dintre domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Petru Rareş. Este asemănătoare cu Biserica Înălţarea la cer de la Manastirea Neamt, care este o sinteză a arhitecturii religioase din Moldova în secolul al XV-lea, din multe puncte de vedere.

Sfantul Ioan cel Nou

Vedere din nord-vest asupra Bisericii „Sf. Gheorghe”.

La sfârşitul secolului al XV-lea, biserica anterioară Metropolitanatului trebuie să fi fost deja prea mică pentru nevoile sale. De aceea, în 1514, Bogdan III a început construirea unui nou locaş, actuala biserică „Sf. Gheorghe”. Inscripţia comemorativă de deasupra uşii bisericii „Sf. Gheorghe” relatează următoarele: “With the Father’s will, the Son’s help and the Holy Spirit’s completion, the well-honouring and worshipper of Christ, Bogdan, by God’s mercy Prince of Moldavia, wanted to build this church of the Metropolitanate of Suceava that celebrates the great St. Martyr George, who helps win the wars. And he started building it in the year 7022 (1514) but never managed to complete it; but his son, Stephen, by God’s mercy Prince of Moldavia, with the help of God finished building up from the window level and completed it in the year 7030 (1522), on November, 6, during the 6th year of his reign; and it was consecrated by the hand of His Holiness the Metropolitan Bishop Teoctist“. Prinţul Ştefăniţă a terminat construcţia cum a urcat la tron. El a dorit să arate că a continuat interesul bunicului în a construi biserici, dar în acelaşi timp şi-a întărit autoritatea care se diminuase semnificativ în timpul copilăriei sale.

Sfantul Ioan cel Nou

Biserica vazuta din sud-vest.

Ferestrele bisericii, 15 la număr, sunt construite în stil gotic. Toate au arcuri ascuţite şi chenar din piatră cioplită, care va dispărea, cu excepţia ferestrelor de la absidă, unde sunt cu arcuri circulare. Nici ferestrele exonartexului nu sunt foarte mari, iar diferenţa dintre acestea şi impresionantele ferestre înalte de la Probota şi de la „Sf. Dumitru” este remarcabilă. Faţadele au fost pictate în timpul domniei lui Petru Rareş, în 1534, în acelaşi timp în care Prinţul construia în apropiere biserica „Sf. Dumitru”. În exterior, două rânduri de firide mici, sub streşini, înconjoară biserica, cu excepţia faţadei vestice, unde există doar un singur şir. În dreptul faţadei sudică, unele firide încă păstrează figurile pictate ale Arhanghelilor.
Capătul vestic al faţadei, spaţiul din primii doi stâlpi, este acoperit cu Acatistul, dedicat Fecioarei Maria. Faţada vestică prezintă Judecata de Apoi. Numai bisericile Pătrăuţi şi Voroneţ au reprezentarea Judecăţii de Apoi pe faţadele vestice, ambele pictate la aproape 15 ani mai târziu decât biserica „Sf. Gheorghe”. Doar aici şi la Voronet intrarea în biserică nu se face pe la această scenă.

Bucovina Ghid Turistic

Sfantul Ioan cel Nou

Intrarea in biserica dinspre fatada nordica.

Intrarea în biserică se face printr-un mic portal din faţada nordică. Exonartexul este acoperit de o cupolă mică în mijlocul încăperii, sprijinită de arcuri oblice din sistemul moldovenesc de boltire. Structura încăperii este aceeaşi cu structura exonartexului a bisericii din Mănăstirea Neamţ. Înainte, se presupunea că exonartexul a fost o adăugare ulterioară, deoarece pe peretele sudic al aşezământului monahal este o inscripţie din 1579, care spune că locul a fost adăugat în onoarea moaştelor lui Sf. Ioan cel Nou. Inscripţia a fost înfiptă în perete în timpul lucrărilor de restaurare din 1896, dar, cum în 1579 vestigiile se aflau în Biserica din Mirăuţi, adăugarea unui exonartex trebuie să se fi referit la acea biserică.
Cel mai probabil, picturile murale ale interiorului au fost făcute în 1534, aşa cum o demonstrează un fragment dintr-o inscripţie din naos, parte a picturii dedicatorii: „Anul 7062 (1534) luna…”. Unii cercetători sunt de părere că biserica a fost pictată imediat după construirea ei, în 1522. Picturile murale au o înaltă calitate artistică, dar sunt acoperite cu un înveliş negru de funingine, praf şi mucegai. Biserica se afla in proces de restaurare, ceea ce a adus la lumină scene de mare frumuseţe. Pereţii exonartexului sunt pictaţi cu primele şase luni al calendarului liturgic ortodox al Sfinţilor.

Contact:

Adresa: Str.Ioan Voda Viteazul 2, Suceava, 720034, judetul Suceava
Tel: + 40 (230) 215833

Sfantul Ioan cel Nou

Manastirea Sf. Ioan cel Nou – vedere generala.
Sfantul Ioan cel Nou

Episcopul metropolitan Anastasie Crimca a construit capela mica la sfarsitul anilor 1620.
Sfantul Ioan cel Nou

Lumanari comemorative pentru vii si morti sunt aprinse in interiorul unei constructii din sticla.
Sfantul Ioan cel Nou

Scena din pronaos.
Sfantul Ioan cel Nou

Fresce sterse sunt pastrate pe fatadele sudica si vestica a bisericii. Interiorul este în constructie si din pronaos scene foarte frumoase au fost descoperite.
Sfantul Ioan cel Nou

Scena din pronaos.

 

2 Responses to “Manastirea Sf. Ioan cel Nou”

  1. Romania a fost in 1907 ultima tara euraneopa confruntata cu o revolta de proportii a taranimii. A fost a taranimii pentru ca in mediul urban, de bine de rau statul roman functiona ca un stat de drept. In mediul rural, revolta s-a intins in acele zone in care supravietuirea fizica taranilor a fost pusa in pericol de un “sistem ticalosit” in care forta armata a statului era pusa nemijlocit in serviciul adminstratorilor terenurilor si unde, din varii motive, aspiratiile de ridicare ale taranilor erau blocate de proprietarii locali ai tereneurilor. Intimplarea a facut ca rascoala sa aiba loc la un an dupa serbarea cu fast a 4 decenii de succese ale statului roman.Astazi, mediul rural este prins intre mizeria servitutii si nesupunerea civila de la Marginea, din pacate mult mai greu de infiripat. Mediul urban nu mai este insa o oaza de occidentalitate, oricit de caricaturala, ci o aglomerare de populatie asistata plus citiva membri ai clasei de mijloc.Niciun stat nu poate elimina pina la capat coruptia si crima organizata, astfel ca pina acum disfunctiile statului roman puteau fi relativizate. Cind insa statul isi obliga cetatenii sa recurga la improvizatii periculoase si apoi fooseste forta pentru a lovi in cei pe care fata de care nu si-a indeplinit obligatiile, pentru ca nu si-a primit “dreptul” (aferent autorizatiilor, licitatiilor etc.) el nu se mai poate deosebi de o banda de racheti care percepe o taxa de protectie pe teritoriul sau.Intrebarea este cine va constata mai intii ca imparatul este gol, ca statul roman si-a anulat ultima justificare: masa de asistati, care lipsita de pomenile care au tinut-o pina acum linistita nu va mai face fata obligatiilor, sau cei citiva reprezentanti ai clasei de mijloc, mai aproape de reactiile celor de la Marginea?Teama mi-e ca cei dintii sint mai multi si mai impulsivi. Si teama ar trebui sa le fie si celor din Parlament, si baronilor locali pe care ii reprezinta.

  2. […] sfirsitul secolului al 16-lea. Din judetul Suceava, pe lista patrimoniului mondial mai sunt incluse Biserica „Sf. Gheorghe” din Suceava si lacasuri de cult din Moldovita, Gura Humorului, Voronet, Probota, Arbore si […]

Leave a Reply