Zilele Brasovului (23-26 aprilie 2009)

April 23rd, 2009

Zilele BrasovuluiAnul acesta, Zilele Brasovului 2009, editia a VIII-a, se vor desfasura in perioada 23-26 aprilie 2009, cuplate cu Sarbatoarea Junilor, programata duminica, 26 aprilie. Deschiderea oficială va avea loc în Piaţa Sfatului, vineri, la ora 18.30, cu un concert în care vor evolua Trupa Ladies, Roxy Rocks, Laurenţiu Duţă şi Elena, urmat de un foc de artificii.

Parada Junilor, din Duminica Tomii, va fi şi anul acesta evenimentul central al festivalului, şi cel mai bine finanţat: 70.000 de lei au fost acordaţi, de la bugetul local, celor şapte grupuri de juni. O noutate va fi târgul de produse tradiţionale şi ecologice organizat în parteneriat cu Slow Food International. Nu vor lipsi târgul de flori, Târgul meşteşugarilor şi Uliţa Vinului, dar şi Târgul ONG-urilor.

În programul sărbătorii sunt incluse şi spectacole ale Teatrului, Filarmonicii şi Operei Braşov, precum şi ale unor coruri de copii. Anul acesta lipsesc însă duelurile cavalereşti. Duminică, spectacolul de închidere va fi cuprinde concerte ale artiştilor folclorici

Program ZILELE BRASOVULUI:

JOI 23 aprilie 2009
– Deschiderea Târgurilor organizate cu ocazia Zilelor Braşovului:
– Târgul Meşteşugarilor – Parcul Titulescu
– Târg de produse tradiţionale , slow- food – Parcul Titulescu
– Târgul de flori – Piaţa Sfatului
– Uliţa Vinului – M. Weiss
VINERI 24 aprilie 2009
– 18.00 Parada pe traseul: Bd. Eroilor, Str. Mureşenilor, Piaţa Sfatului
Piaţa Sfatului
– 13.00 -16.0 0- Program artistic susţinut de elevii braşoveni18.30 – Deschiderea oficială a Zilelor Braşovului, Ediţia a VII-a
– Concert: Trupa Ladies, Roxy Rocks, Laurenţiu Duţă, Elena
– Focuri de artificii
SÂMBĂTĂ 25 aprilie 2009
Piaţa Sfatului
-18.00 – Concert prezentat de FILARMONICA BRASOV, Opera Braşov, Dean’s Band
Arii din opere celebre, muzică din filme
DUMINICĂ 26 aprilie 2009
11:00 PARADA JUNILORTraseu : Piaţa Unirii, str. Brâncoveanu, Str. G. Bariţiu, str. Mureşenilor, Bd. Eroilor, Str. Republicii, Piaţa Sfatului, Str. Apollonia Hirscher, str. Poarta Schei, str. Prundului, Piaţa Unirii, Pietrele lui Solomon
Piaţa Sfatului
– 17.00 Concert de muzică populară

ALTE ACŢIUNI :

* 23- 26 aprilie 2009, între orele 10.00 – 20.00: TÂRGUL DE FLORI (expoziţie cu vânzare) – Piaţa Sfatului
* 23- 26 aprilie 2009, între orele 10.00 – 20.00: TÂRGUL MEŞTERILOR POPULARI DIN ROMÂNIA (expoziţie cu vânzare) – promenada Parcul Central (Bd. Eroilor)
* 23-26 aprilie 2009, între orele 10- 20.00 – expoziţie cu vânzare slow food – promenada Parcul Central (Bd. Eroilor)
* 23- 26 aprilie 2009, între orele 10.00 – 20.00: ULIŢA VINULUI (expoziţie cu vânzare) – Str. Armata Română
* 24- 26 aprilie 2009: TÂRGUL ONG-URILOR (str. Diaconu Coresi)
ONG-urile braşovene îşi vor prezenta activitatea, proiectele derulate şi pe cele aflate în derulare, vor avea scenete, expoziţii, vor distribui materiale informative privind campania de direcţionare a 2% din impozit către un ONG, campanii de voluntariat, etc.
* 23 aprilie 2009 – Secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu”
Proiectul educaţional „Braşov, cetatea copiilor”, ediţia a III-a – organizator Asociaţia Învăţătorilor Braşoveni (Înv. Mariana Constantin)
* 23 aprilie 2009 – Biserica Romano Catolică Sfânta Cruce (Bd. Ştefan cel Mare), orele 19.15 – Corul de Copii UNISON – concert
* 25 aprilie 2009 – Complexul comercial „My Place”, orele 10.00
Proiect educaţional „Comoara Etno”: Concurs interşcolar judeţean de cântece şi dansuri ale comunităţilor etnice

EVENIMENTE CULTURALE CARE AU LOC ÎN ACEEAŞI PERIOADĂ

* MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE
Expoziţia permanentă – “Braşov – istorie, cultură, civilizaţie”
Expoziţie foto: Willy Pragher – „Refractări”, Spaţii vizuale româneşti, 1924-1944
* MUZEUL DE ARTĂ BRAŞOV
Expoziţia de grafică Plugor Sándor
* MUZEUL DE ETNOGRAFIE
Expoziţia „Un obicei agrar de fertilitate – Plugarul din Vad”
Expoziţie de ouă încondeiate
* MUZEUL PRIMEI ŞCOLI ROMÂNEŞTI
24 aprilie 2009 – Expoziţia Ion Colan
* MUZEUL „CASA MUREŞENILOR” – spectacole cu intrare gratuită
Vineri, 24 aprilie 2009
11.00 – Teatru: „Punguţa cu doi bani” Teatrul „Strada”, actori: Silvian Duică şi Cecilia Negru
17.00 – Recital extraordinar de muzică românească, Opera Braşov şi Casa Mureşenilor
Sâmbătă, 25 aprilie 2009
15.00 – Concert Alexandra Fit
16.00 – Teatru: Monolog melodramatic „Tragedian fără voie” de A. P. Cehov
Teatrul „Strada” – actor Silvian Duică
Vineri, 24 aprilie 2009 şi sâmbătă, 25 aprilie 2009 – Parada costumelor de epocă
* TEATRUL „SICĂ ALEXANDRESCU”
Joi, 23.04.2009 – PUSH UP de Roland Schimmelpfennig – sala Studio, orele 19.00
Vineri, 24.04.2009 – D’ALE CARNAVALULUI de I.L. Caragiale – sala mare, orele 11.00
Vineri, 24.04.2009 – SECTORUL „S” de Emanuel Pârvu – sala Studio, orele 19.00
Sâmbătă, 25.04.2009 – FUCK YOU EU.RO.PA! de Nicoleta Esinencu – sala Studio, orele 18.00
Duminică, 26.04.2009 – LAPTE NEGRU de Vasili Sigarev – sala mare, ora 19.00 – PREMIERĂ
* Parc Aventura
Sâmbătă, 25 aprilie 2009 – Concurs cu premii pentru copii între 8 şi 11 ani
– 10 echipe a câte 2 copii (înscrierile se fac la telefon 0755 08 55 55, primul venit-primul servit
– Cronometrare timpi trasee galbene (un coechipier pe un traseul galben celălalt coechipier pe celălat traseu galben)
– Premiile ( premiul 1, 2 şi 3) sunt: o intrare gratuită la Parc Aventura + o intrare gratuită la Paradisul Acvatic.

Impartasania in Religia Ortodoxa

April 10th, 2009

Sfanta ImpartasanieSfanta Impartasanie, Cuminecatura sau Euharistie este Taina prin care crestinii se unesc cu Trupul si Sangele Mantuitorului, sub chipul painii si al vinului, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. In ea se arata celor ce cred tot harul si toata bunatatea lui Dumnezeu, caci nu ne mai raportam doar la viata curenta, ci si la cea care are sa vina, pe care o asteptam cu nadejdea mantuirii. In acelasi timp, in Taina Sfintei Impartasanii se reactualizeaza, in chip real si nesangeros, jertfa de pe cruce a Mantuitorului. Astfel, Sfanta Impartasanie are un dublu caracter, de Taina si de Jertfa.

Pentru a intra in Biserica, cel ce crede in Hristos trebuie sa primeasca cele trei Taine de initiere: Botezul, Mirungerea si Impartasania. Daca prin Botez intram intr-o viata noua, iar prin Mirungere primim puterea dezvoltarii ei, prin Impartasanie desavarsim aceasta viata, ca o unire deplina cu Hristos. In Botez ne unim cu Hristos, Cel care a venit in lume si a murit pentru a rascumpara pacatele noastre. In Impartasanie insa, noi ne unim cu Hristos Cel rastignit si inviat. Astfel, prin Impartasanie noi devenim capabili de a ne darui intru totul lui Dumnezeu, pentru ca existenta noastra marginita de moarte sa fie umpluta de viata vesnica a Lui, prin Invierea impreuna cu si prin Hristos. Din acest motiv, in momentul primirii Sfintei Impartasanii se spune “spre iertarea pacatelor si spre viata de veci”. Caci nu numai ca ne sunt iertate pacatele marturisite si dezlegate prin Taina Marturisirii, ci si cele care au ramas ascunse constiintei noastre si nu au putut fi marturisite si, deci, iertate. Iar aceasta este spre primirea vietii vesnice. Astfel, Sfanta Impartasanie este prin excelenta Taina desavarsirii, care ne ridica deasupra vietii pamantesti.

Intemeierea Sfintei Impartasanii a avut loc la Cina cea de Taina, acest moment fiind consemnat in cele trei Evanghelii sinoptice. Sf. Ev. Ioan, desi nu relateaza acest moment, reda cuvantarea lui Iisus despre painea cea cereasca. In aceasta, Mantuitorul a aratat cu claritate necesitatea ca oamenii sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Sau, pentru a dobandi viata vesnica (Ioan, cap. 6). Urmand indemnul lui Iisus, “aceasta s-o faceti spre pomenirea Mea”, Sf. Apostoli si, apoi, Biserica intemeiata la Cincizecime, au savarsit “frangerea painii” in amintirea Patimilor, Mortii si Invierii lui Hristos. Si fiindca Mantuitorul a folosit la Cina cea de Taina paine dospita si vin, Biserica a folosit aceste doua elemente pentru a savarsi aceasta Taina. Ele constituie partea vazuta, materiala, a Sfintei Impartasanii. Inca de la inceput, materia necesara a fost luata dintre jertfele aduse de crestini. Preotul sau diaconul alegea o paine de grau curat cat mai frumoasa si vin de struguri, care se amesteca si cu putina apa (facandu-se referire la sangele si apa ce a curs din coasta Mantuitorului). Sfanta Impartasanie este astfel si un dar adus de credinciosi, pentru a sublinia dorinta noastra de a ne mantui.

Savarsirea Tainei

Inca dintru inceputurile Bisericii, Sfanta Impartasanie s-a savarsit numai in cadrul Sfintei Liturghii, constituind de fapt punctul ei culminant. Dupa o pregatire prealabila atat a slujitorului, cat si a credinciosilor participanti prin rugaciuni si citiri din Sfanta Scriptura, are loc Epicleza. Epicleza este momentul cand se citesc cuvintele de sfintire a darurilor de paine si vin, asezate pe masa Sf. Altar, in Sf. Potir si pe Sf. Disc. In timp ce la strana se canta imnul serafimic: “Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot…”, preotul citeste o rugaciune mai lunga. In ea se aminteste despre purtarea de grija (iconomia) lui Dumnezeu fata de omenire incepand de la creatie si pana la Cina de taina. Apoi sunt rostite cu glas tare cuvintele Mantuitorului : “Luati, mancati… Beti dintru acesta toti…”, pentru a anunta credinciosilor Taina ce urmeaza sa se savarseasca. Astfel, in timp ce se canta “Pe Tine Te laudam…”, preotul citeste rugaciunea de chemare a Duhului Sfant, in timpul careia binecuvanteaza darurile in semnul Sfintei Cruci.

In toate Tainele Bisericii, Hristos este prezent in chip nevazut, prin lucrarea Sa. In Sfanta Impartasanie, Hristos este prezent insa prin Insusi Trupul si Sangele Sau, sub chipul painii si al vinului. Din acest motiv, cel ce se impartaseste Il primeste in chip real pe Hristos, se uneste cu El. Sf. Scriptura, Sf. Traditie si practica Bisericii confirma acest adevar, desi este mai presus de intelegerea omeneasca. In primul rand, Insusi Mantuitorul spune clar ca El este painea vietii si cel care o va manca va fi viu in veci. Acelasi lucru Il afirma si la Cina de taina, cand, frangand ucenicilor painea, le spune sa manance Trupul Sau, si, dandu-le sa bea din paharul cu vin, le spune sa bea Sangele Sau. Este vorba de Noul Legamant pe care Dumnezeu il face cu omul, iar Sf. Apostoli l-au inteles ca atare. Sf. Ap. Pavel vorbeste despre jertfa sangeroasa unica a Mantuitorului, dar si de jertfa cea fara de sange pe care suntem datori sa o aducem noi insine pentru a ne mantui. Sfintii Parinti ai Bisericii au fost si ei unanimi in a afirma prezenta reala a Mantuitorului in Sf. Impartasanie. Astfel, Biserica Ortodoxa, pe baza Sf. Scripturi si a Sf. Traditii, afirma ca, desi dupa sfintire, painea si vinul euharistic raman pentru simturi paine si vin, ele sunt Trupul si Sangele Mantuitorului in mod real.

Pregatirea pentru primirea Sf. Impartasanii se face prin curatirea sufletului si pregatirea lui pentru a-L primi pe Hristos. Iar acesta se poate face prin spovedanie sincera si indeplinirea unui canon de pocainta, prin indepartarea de pacate si hotararea ferma de a ne indrepta, prin impacarea cu toti, prin post (cand dorim sa ne impartasim in afara posturilor) si prin citirea rugaciunilor pregatitoare. Sf. Impartasanie nu poate fi circumscrisa unor reguli stricte, ci fiecare trebuie sa se impartaseasca atunci cand simte acest lucru din inima. Astfel, Sf. Parinti nu recomanda impartasirea prea deasa sau prea rara, ci impartasirea cu dreapta socoteala, caci nici nu trebuie sa ne departam singuri de Hristos, dar nici nu trebuie sa desconsideram prezenta Lui reala in sufletul nostru. Din acest motiv trebuie sa ne pregatim cum se cuvine, pentru a nu-L primi ca pe un oaspete oarecare si a ne bucura de roadele Sf. Impartasanii: iertarea pacatelor, intarirea in ispite si nadejdea mantuirii.

Spovedania in Credinta Ortodoxa

April 10th, 2009

Spovedania, Pocainta, MarturisireaSpovedania, pocainta sau marturisirea este Taina prin care Dumnezeu iarta, prin intermediul preotului duhovnic, pacatele marturisite de crestini cu sinceritate in scaunul spovedaniei. Aceasta taina are mai multe denumiri: pocainta, intrucat cel ce o primeste trebuie sa-si marturiseasca pacatele si sa le regrete din toata inima; marturisirea sau spovedania, deoarece crestinul se marturiseste preotului; al doilea botez, caci prin lacrimi de pocainta adevarata se sterg pacatele, la fel ca si prin apa Botezului; iertare sau dezlegare, fiindca prin ea se dezleaga pacatosul de legatura pacatelor; impacare, caci prin ea ne impacam cu Dumnezeu.

In Taina Spovedaniei se disting patru trepte: cainta sau parerea de rau; spovedania sau marturisirea pacatelor; rugaciunea de iertare si dezlegare; indeplinirea canonului de pocainta si reintegrarea in comunitate. Cainta reprezinta determinarea de a fi iertat si de a ierta. Marturisirea pacatelor sub epitrahilul duhovnicului, adica apelul la Biserica de a fi iertat si reprimit in comuniune, reprezinta momentul cand credinciosul isi recunoaste nevrednicia sa. Daca la inceput spovedania se facea in public, in semn de impacare cu intreaga comunitate, astazi a ramas in practica marturisirea individuala si confidentiala.

Preotul este cel ce rosteste rugaciunea de iertare si dezlegare, punand mainile pe epitrahilul asezat pe capul penitentului, a celui ce se spovedeste. Dezlegarea constituie realitatea obiectiva a Tainei Spovedaniei. Ea nu are un caracter declarativ, ci este o invocare, intrucat preotul este doar un martor, iar Hristos, prezent in mod nevazut, este Cel care primeste marturisirea si da iertarea. Acest lucru este evident si in textul rugaciunii: “Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu indurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte pe tine fiule/fiica (N) si sa-ti lase tie toate pacatele”. Preotul a primit insa darul de a lega si a dezlega pacatele. Dar acest lucru trebuie sa il indeplineasca cu cea mai mare responsabilitate. De aceea, in semn de pocainta, cel care se marturiseste trebuie sa promita ca nu va mai savarsi acel pacat si sa implineasca un canon: sporirea rugaciunilor, fapte de milostenie, citirea Scripturilor si a altor carti. Canonul nu are insa un caracter de satisfactie sau de pedeapsa, ci de remediu, deoarece “de vreme ce ai venit la doctor, sa nu te intorci nevindecat”. El nu este astfel o conditie indispensabila si nici o completare a dezlegarii. Iertarea ori nu exista, ori este daruita in mod cu totul gratuit.

Rolul duhovnicului

Pentru a ne putea spovedi, avem nevoie de un duhovnic. Duhovnici pot fi doar episcopii sau preotii care au primit dreptul de a dezlega pacatele prin hirotesia in duhovnic, o rugaciune speciala ce urmeaza hirotoniei. Duhovnicul trebuie ales din motive duhovnicesti, pentru ca astfel spovedania sa aiba roade bune in inima credinciosului. El nu este doar un simplu savarsitor al acestei Taine. Duhovnicul trebuie sa fie si doctorul nostru sufletesc si, cu cat ne cunoaste mai bine, cu atat ne poate ajuta mai mult. El ne este martor si insotitor al celui ce se spovedeste, caci, in rugaciunea de dezlegare se mai spune: “Iar eu, nevrednicul Sau slujitor, prin puterea ce mi-a fost data, te iert si te dezleg…”. In scaunul de spovedanie, duhovnicul trebuie sa fie pe rand parinte, medic, invatator si judecator, dar aceste calitati trebuie imbinate cu dreapta socoteala. Ca parinte, el trebuie sa incurajeze spovedania, pentru ca aceasta sa fie sincera si facuta cu gand de pocainta. Ca medic, are ca mijloace de vindecare sfaturile duhovnicesti sau canoanele de pocainta. Ca invatator, are datoria de a-l educa pe credincios, de a-l invata despre adevarurile de credinta. Iar ca judecator, el rosteste sentinta de dezlegare, de iertare a pacatelor.

Cand, unde, cum, de ce trebuie sa ne spovedim?

Toti credinciosii trebuie sa se spovedeasca, fiindca nu exista nimeni care sa nu savarseasca, zilnic, un pacat cat de mic. In special cei bolnavi trebuie sa se ingrijeasca sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Dar si cei ce sunt sanatosi nu trebuie sa amane acest lucru, caci nu stim nici ziua, nici ceasul cand se va lua de la noi sufletul nostru. De altfel, spovedania nu este legata de niste termene fixe de timp. Este adevarat ca Biserica indeamna sa ne spovedim in cele patru posturi de patru ori. Macar! Putem merge la preotul duhovnic ori de cate ori simtim nevoia de a ne usura sufletele de pacatele savarsite. Si din acest motiv este bine sa gasim un duhovnic care sa ne fie mereu aproape, pentru a-l putea cerceta oricand, chiar si pentru un sfat. Spovedania se face de regula in Biserica, in fata sau in apropierea icoanei Mantuitorului. Cand situatia o cere, ea se poate savarsi si in casa preotului. Cei bolnavi sau care nu pot veni la biserica pot fi spovediti si acasa. Insa, indiferent de timpul sau locul in care se savarseste, spovedania trebuie sa fie cat mai completa, sa fie sincera, facuta de bunavoie, cu sentiment de pocainta. Nu in ultimul rand, ea trebuie sa fie secreta, fara alti martori decat preotul, penitentul si Hristos cel nevazut.

Spovedania inseamna in primul rand a ne indeparta de toate pacatele savarsite, imbracand haina cea noua a virtutilor crestine. Spovedania este cea care ne trece puntea de la starea de pacat si osanda la cea de har mantuitor. Ea ne deschide calea spre desavarsire, spre mantuire, ne sporeste evlavia, credinta, dragostea fata de Dumnezeu. Dupa spovedanie, sufletul se simte din nou curat, ca un nou nascut, impacat cu sine. Dar spovedania este si un act de curaj. Viata crestina autentica presupune implinirea poruncilor dumnezeiesti. Nu intotdeauna suntem insa capabili de a face acest lucru, deoarece ne lipseste fie curajul, fie vointa. Totusi, nu trebuie sa uitam ca, daca am gresit, trebuie sa ne asumam greselile, sa ne ridicam, sa mergem mai departe. Caci viata crestinului este o alternanta de vai si dealuri, de infrangeri si biruinte. Daca nu ne rusinam de noi in momentul savarsirii pacatului, nu trebuie sa ne rusinam nici cand le marturisim. De fapt, trebuie sa avem acea rusine binefacatoare, care ne indeamna nu sa nu marturisim pacatul, ci sa il marturisim cu umilinta. In acest caz, putem spune ca rusinea este direct proportionala cu intensitatea pocaintei noastre. Punand inceput bun prin pocainta, noi ne apropiem din nou de comunitatea din care am iesit singuri, ne apropiem de Hristos, care ne asteapta in primul rand in Sfanta Impartasanie. Caci curatindu-ne si primind iertarea pacatelor in urma spovedaniei, suntem indreptatiti sa ne unim cu Hristos.

Sfaturi pentru spovedanie

La spovedanie nu trebuie sa repetam acele pacate pe care le-am mai marturisit si de care am fost dezlegati, daca nu le-am mai savarsit. Altfel, este ca si cum nu am avea incredere in puterea Tainei ce se savarseste prin spovedanie.

In timpul spovedaniei nu trebuie sa ne amintim de alte persoane care se aflau in apropierea noastra in momentul savarsirii pacatelor. Intreaga atentie trebuie sa fie indreptata spre noi insine. Trebuie sa ne osandim doar pe noi insine.

Sfintii Parinti indeamna sa nu spunem pacatele in cele mai mici amanunte, ci sa le prezentam cat mai clar, explicit si pe scurt. Asta pentru ca nu cumva luand pe fiecare in parte sa dam prilej de sminteala atat sufletului nostru, cat si duhovnicului.

Marturisindu-ne pacatele, trebuie sa ne caim in mod sincer de ele, sa le spalam in baia lacrimilor. Din acest motiv este numita spovedania botezul lacrimilor. Caci nu trebuie sa fim impietriti la inima, ci, dimpotriva, sa ne marturisim cu multa umilinta si dorinta de indreptare.

Si, nu in ultimul rand, nu trebuie sa insiram toate maruntisurile, pentru a nu scapa din vedere ceea ce este cel mai important. Sa nu uitam sa ne marturisim cele mai mari pacate. Acestea pot fi neiubirea lui Dumnezeu si a aproapelui, necredinta in harul mantuitor, staruinta in mandrie si slava desarta. In aceste pacate sta toata rautatea si stricaciunea sufleteasca.

Fotografii cu cele mai reprezentative manastiri si biserici de lemn din Oltenia, expuse la Buxelles

March 31st, 2009

Biserica Dintr-un Lemn - ValceaLa sediul Parlamentului European din Bruxelles a avut loc ieri vernisajul expoziţiei de fotografie intitulate „Oltenia de lângă cer”, o prezentare în imagini foto a celor mai reprezentative mănăstiri şi biserici de lemn din Oltenia.

Expoziţia de fotografie a avut drept scop promovarea valorilor patrimoniale specifice zonei Olteniei, reprezentate prin mănăstirile şi bisericile de lemn, adevărate repere de credinţă creştin-ortodoxă, de arhitectură şi istorie românească, dar şi tragerea unui semnal de alarmă privind necesitatea urgentării acţiunilor de conservare şi restaurare a acestora.

O manifestare simila a avut loc la începutul acestui an, în Italia, unde au fost prezentate bisericile de lemn din judeţul Gorj, în cadrul a două expoziţii de fotografie realizate de aceiaşi autori, la Padova, între 15 şi 20 ianuarie, şi la Veneţia, între 21 ianuarie şi 3 februarie.

Turnul Bisericii Negre din Brasov redeschis dupa 150 de ani

March 27th, 2009

Biserica Neagra - BrasovTurnul cu clopot al Bisericii Negre va putea fi vizitat vineri 27 martie, cu ocazia “Zilei Clopotului” dupa ce vreme de 150 ani a fost inchis publicului marcand un secol si jumatate de la sfintirea celui mai mare clopot mobil din Romania. Vizitarea turnului se va putea face între orele 9:00 si 17:00, intrarea fiind libera.

De „Ziua Clopotului“, de la ora 12:00, clopotul din turn va bate timp de zece minute, acest moment fiind prefatat de acordurile festive ale ansamblului de alamuri ce va canta de pe terasa turnului.

Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei, masurand 89 de metri lungime si 38 de metri latime. In aceasta biserica incap circa 5.000 de persoane. Aceasta adaposteste cea mai mare orga mecanica din Romania, cea mai mare colectie de covoare vechi anatoliene din Europa, în afara Turciei, precum si cel mai mare clopot din Transilvania, care cantareste sase tone.

Clopotul mare al Bisericii Negre a fost turnat în forma sa actuala în 22 noiembrie 1858 si a fost sfintit în martie 1859. A fost turnat la fantana arteziana din fata actualului Centru Militar din Brasov iar apoi a fost transportat cu o trasura trasa de opt perechi de boi. Pana în 1970 clopotul era tras de opt barbati, iar apoi a fost instalat un sistem electric. Aceasta adaposteste cea mai mare orga mecanica din Romania, cea mai mare colectie de covoare vechi anatoliene din Europa, în afara Turciei, precum si cel mai mare clopot din Transilvania, care cantareste sase tone.

Noaptea Muzeelor la Muzeul ASTRA din Sibiu

March 27th, 2009

Muzeul Astra - SibiuComplexul National Muzeal ASTRA s-a inscris, si in acest an, in programul european al Noptii Muzeelor si al Zilei Internationale a Muzeelor, derulat in perioada 16-18 mai. Astfel, in data de 16 mai va fi organizata Noaptea Muzeelor, cu un program divers, ce cuprinde spectacole de dans, workshopuri (de dans, de astronomie populara, de mestesuguri traditionale etc.), spectacole folclorice, concurs de cautare a comorii, spectacol de teatru etc. La ”Casa Hermes”, Muzeul de Etnografie Universala ”Franz Binder” organizeaza vizite ghidate în expoziția de baza și un atelier de creativitate cu teme inspirate de cultura japoneza. Muzeul de Etnografie și Arta Populara Saseasca ”Emil Sigerus” organizeaza, de asemenea, vizite ghidate în expoziția de cahle și un workshop. Muzeul Civilizației Noaptea Muzeelor Transilvane ”ASTRA” organizeaza vizite ghidate în expoziția Intimitatea unei colecții – colecția de icoane pictate a Muzeului ASTRA și un workshop cu tema ”Semnificația icoanei în interiorul locuinței moderne.”

In 18 mai, de Ziua Internationala a Muzeelor, vor fi vernisate cateva monumente reconstruite în Dumbrava Sibiului si intrate în ultima perioada în patrimoniul Muzeului în aer liber – unul dintre cele mai mari de acest gen din Europa de Est. Atat la Noaptea Muzeelor, cat si la Ziua Internationala a Muzeelor, intrarea publicului va fi libera. În ultimii ani evenimentele de acest gen au atras între 15.000 si 20.000 de vizitatori în cele doua zile.

In aceasta primavara, Complexul National Muzeal “ASTRA” a realizat o oferta de vacanta – vacanta de primavara (11 Aprilie – 20 Aprilie) pentru elevii scolilor din diferite zone ale tarii. Oferta a fost conceputa sub forma unui pachet promotional care cuprinde: cazarea la “Vila Diana”, vizitarea departamentelor Complexului National Muzeal “ASTRA” (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale”ASTRA”- Muzeul în aer liber, Muzeul de Etnografie Universala “Franz Binder”, Muzeul de Etnografie saseasca “Emil Sigerus”, Muzeul Civilizatiei Transilvane “ASTRA”, Studioul “ASTRA film”, Galeriile de Arta). Pretul acestui pachet promotional este de 30 lei/elev/noapte, în cazul în care grupul de elevi solicita cazarea pentru o singura noapte, unul dintre însotitori beneficiind de cazare gratuita. Pentru grupurile care stau doua sau mai multe nopti, pretul pachetului promotional este de 20 de lei/elev/noapte, unul dintre însotitori beneficiind, de asemenea, de cazare gratuita.

Un alt pachet este adresat grupurilor de copii care, pe langa cazare si vizitarea departamentelor Complexului National Muzeal, doresc sa desfasoare activitati educationale la Etno- Tehno-Parc (ateliere de pictura pe sticla, ateliere de lectura, ateliere de creatie-confectionarea papusilor etc.) sau activitati ludice-jocuri traditionale, accesul la instalatiile traditionale care se gasesc aici, pretul unui astfel de pachet fiind (incluzandu-se aici cazarea si vizitarea departamentelor ) de 40 de lei /elev/noapte.

Buna Vestire

March 25th, 2009

Buna VestireBuna Vestire este o sarbatoare crestina celebrata în data de 25 martie a fiecarui an fiind prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit la 18 decembrie.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste.

Data de 25 martie este la 9 luni înainte de Craciun (sarbatoarea Nasterii Domnului) si aminteste de ziua în care Arhanghelul Gabriel îi vesteste Fecioarei Maria ca a fost aleasa sa devina Mama lui Iisus Christos. Maria, reprezentanta a poporului ei si a omenirii. Misterul central în viata Fecioarei Maria este cel de a fi Nascatoare de Dumnezeu.

Buna Vestire (25 martie) avea in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Cele doua biserici din Muzeul in aer liber – Astra redeschise spre vizitare

March 16th, 2009
Biserica din Dretea - Complexul National Muzeal Astra - Sibiu
Biserica din Bezded (Salaj) - Muzeul Astra - Sibiu

Cele două biserici din Muzeul în aer liber vor fi redeschise spre vizitare, în zilele de sâmbătă si duminică. Monumente reprezentative pentru muzeul sibian și pentru civilizația tradițională românească, în general, Biserica din Dretea (Cluj) și cea din Bezded (Sălaj) oferă, pe lângă programul religios prilejuit de sărbătorile de peste an, și prilejul unei bucurii spirituale extraordinare pentru iubitorii arhitecturii populare, ai picturii murale etc. Biserica din Dretea le prezintă vizitatorilor chiar scenele Patimilor lui Hristos, creație artistică impresionantă, ce îndeamnă la smerenie și meditație în această perioadă a Postului Mare.

Biserica din Dretea, o adevarata „capelă sixtină a bisericilor de lemn româneşti”, va avea deschise porţile pentru rugaciune, pentru reculegere şi, nu în ultimul rând, pentru a sensibiliza, prin pictura interioara care ilustrează credinţa puternică a străbunilor, orice suflet „întârtat” în această perioadă de purificare sufletească. Vor fi puse la dispoziţia credincioşilor şi cele două armonici de vederi cu monumentele de cult din muzeu.

La biserica din Bezded, în fiecare zi de joi va avea loc taina Sf. Maslu, la orele 16 30, iar sâmbăta şi duminica începând cu ora 9, 30, se va oficia Sf. Liturghie. Fiecare troiţă din muzeu îi aşteaptă pe cei care doresc să se închine, să aducă prinos de recunoştinţă fată de Dumnezeu, să înalţe o rugăciune.

Cel mai mare acvariu din Romania a fost inaugurat la Tulcea

February 27th, 2009

Centrul eco-turistic “Delta Dunarii” si-a deschis, miercuri, portile vizitatorilor, obiectivul din orasul Tulcea fiind singurul muzeu din Romania construit dupa 1990, dar si cel mai mare acvariu din tara.

Muzeul are 27 de bazine şi diorame în care sunt reconstituite ecosistemele din nordul Dobrogei si care ilustrează fauna piscicolă din Delta Dunarii si Marea Neagră, acestora adaugându-li-se pestii exotici. In plus, Centrul eco-turistic dispune de sala de conferinte, de aparate moderne care prezintă traseele turistice, dar si de sali de proiectie.

Pentru a vizita noul Centru eco-turistic Delta Dunarii, un copil trebuie sa plateasca 5 lei, un adult – 10 lei, in sezonul estival pretul biletelor de intrare pentru turisti urmand sa ajunga la 15 lei.

Traditia Martisorului

February 26th, 2009

Traditia MartisoruluiMartisorul este reprezentat sub diferite forme traditionale: nelipsitul hornar sau trifoi cu patru foi, aducatoare de noroc si sanatate celor ce le poarta, dar si sub forma altor simboluri ale primaverii, precum: ghiocei sculptati in lemn, cosulete impletite din fibre vegetale, pline cu flori multicolore sau alte obiecte traditionale sau de inspiratie traditionala (miniaturi de tot felul, papusi din lana imbracate in port popular) avand firul bicolor atasat, care pot constitui oricand un Martisor pentru cei dragi.

„Martisor” este denumirea populara a lunii martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar, dedicata zeului Marte. Numele oficial al lunii martie a influentat, in ultimele decenii, generalizarea denumirii sarbatorii care cade la 1 martie, Martisor, in defavoarea altor denumiri mai vechi ca Dochia sau Dragobetele. Tot cu acest nume mai este desemnat cadoul format dintr-o funie bicolora (alb si rosu), de care este agatat un obiect decorativ, oferit de 1 martie. in ce priveste modul de confectionare al acestuia, acesta tine de traditia Dochiei. Cele 2 fire rasucite, alb si rosu, din care este confectionat snurul, simbolizeaza iarna si vara si reprezinta „funia anului”, care impletea zilele celor 2 anotimpuri. Martisorul este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului – funie de 365 sau 366 zile – ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

La sfârsitul secolului al XIX-lea, in Moldova, Muntenia si Dobrogea, martisorul era daruit copiilor de catre parinti, in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. De acesta se agata o moneda metalica, de obicei din argint, si se purta legat la mâna iar ulterior la gât sau prins in piept. Scopul purtarii acestui martisor este ca cei care-l poarta sa fie norocosi in timpul anului, sanatosi si curati ca argintul. Acest martisor este purtat 12 zile, alteori pâna la vederea primului pom inflorit, de care se agata, sau pâna la sosirea berzelor. In multe parti ale tarii, indeosebi in Muntenia, martisorul este purtat si de catre fetele tinere si neveste. Catre sfârsitul lunii martie, ele iau funia martisorului si o pun pe trandafiri iar moneda o dau prin vin, pâine alba si cas pentru a avea fata alba ca pâinea si casul si rumena ca trandafirul si vinul intrucât se spune ca „cine poarta martisoare/ nu mai e pârlit de soare”.
De la români si aromâni obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.