Cetatea Neamtului a fost redată la începutul lunii circuitului turistic naţional şi internaţional după ce vreme de doi ani a fost reabilitată. Este vorba despre 21 de spaţii în care se vorbeşte despre istoria întreagă a cetăţii de la prima atestare documentară şi de la ceea ce se crede că a fost în timpul lui Petru I Muşat până la distrugerea ordonată în 1717 de domnul Mihai Racoviţă.
Cele mai atractive incinte sunt sala de sfat şi judecată, sala armelor, închisoarea şi paraclisul, deschis zilnic pentru cei care vor să se închine şi să aprindă o lumânare.
Pe lângă fotografii sau copii după documente vechi în care se face referire la cetate, vizitatorii pot să vadă obiecte care reînvie atmosfera din vremurile trecute, când cetatea era locuită.
Trecând pragul sălii de sfat şi judecată, ai impresia că te-ai întors în timp, sunt scaune şi o masă lungă, din lemn iar pe pereţi, sunt expuse săbii, scuturi, suliţe, iar o armură dă impresia unui cavaler gata să intervină, alături de cinci plăieşi în vechi straie militare.
La fel de interesantă este închisoarea, cu atât mai sugestivă prin prezenţa a patru răufăcători, legaţi cu lanţuri. Au bărbi mari şi neîngrijite, cămasi lungi, pe jos sunt paie, lanţuri pe pereţi, e întunecos şi rece.
Erau înteminiţaţi aici prizonierii militari, dar şi cei care comiteau infracţiuni consemnate în documentele medievale: viclenia, neascultarea, tălhăria şi furtul, răpirea de fete, bigamia, sacrilegiul, sodomia, mărturia mincinoasă (limba strămbă), denunţarea calomnioasă (sudalma mare), loviri, răniri, vătămări corporale (ucisătura), sfada, insulta. Deasupra închisorii, la nivelul solului, se află camera de provizii şi sala de mese. În prima sunt depozitate recipiente pentru păstrarea hranei şi a apei, butoiaşe şi putini din lemn, ulcioare, saci de cânepă burduşiţi cu merinde, mănunchiuri de plante uscate.
Taxe:
5lei pentru adulti
3 lei pentru copii
5 lei taxe de fotografiat
15 lei taxe de filmat
