Traditii si obiceiuri in Saptamana Mare

April 9th, 2012

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

Sarbatoarea Pastelui aduce pe langa bucurii, liniste, lumina si traditii si superstitii care sporesc frumusetea acestei sarbatori.

Ultima saptamana din Postul Mare este cunoscuta si sub numele de Saptamana Mare, Saptamana Patimilor si in partea de nord a tarii – Saptamana Neagra.
La sate, in Saptamana Mare curatenia in gospodarii si case, vopsirea pomilor si a pietrelor cu var alb, aerisirea hainelor si a asternuturilor, desfundarea si curatarea gradinilor reprezinta o modalitate de a ura bun venit primaverii.
Batranii spun ca, in Saptamana Patimilor cerurile sunt inchise, insa se redeschid in noaptea de Inviere pentru cei cu inima curata. Din stramosi a ramas si superstitia ca sufletele celor care mor in Sambata mare oscileaza intre Rai si iad, intre lumea viilor si lumea mortilor.

In unele sate se crede ca nu e bine sa dormi in Joia Mare pentru ca vei fi lenes tot anul. Mai mult decat atat, se spune ca femeile care atipesc in Joia Mare vor fi pedepsite de Joimarita – “ justitiara” din folclorul romanesc care pedepseste trandavia. In anumite zone s-a pastrat chiar si o traditie hazlie conform careia o femeie maritata si foarte harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Daca nu gaseste casele ordonate si curate, Joimarita are dreptul de a da peste maini tinerelor lenese, care au preferat sa sta in loc sa munceasca.
In alte regiuni se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata Rusaliilor. Rudele le aprind lumari la mormant si se roaga pentru linistea si mantuirea sufletului lor. In zona Maramuresului, satenii aprid focuri in curti pentru a intampina cu caldura sufletele reintoarse pe pamant. In alte sate se scot scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu acesta lume.
O alta traditie spune ca in Joia Mare nu se spala rufe. Se crede ca cei care spala in aceasta zi vor imparti celor morti laturi de rufe in loc de pomana.
O alta traditie hazlie se practica in Muntenia. In timpul deniei celor 12 Evanghelii baietii si fetele tinere aduc o sfoara si dupa fiecare evanghelie citita leaga un nod, punandu-si o dorinta si rugandu-se cu ardoare pentru implinirea ei. Aceasta sfoara se ia acasa si se pune in noaptea de joi spre vineri sub perna pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, in momentul in care dorinta respectiva s-a indeplinit, se spune ca este bine sa dezlegi nodul legat spre indeplinirea nazuintei respective. In alte sate, fetele de maritat fura matraguna de la vecini si o ascund sub pragul bisericii astfel incat preotul sa treaca peste ea. Astfel, conform obiceiului, vor fi placute de flacai mandri si vor fi invitate la hora pe tot parcursul anului.
In credinta populara, cei care tin post din Joia Mare si pana in Pasti vor fi instiintati cu trei zile inainte de a trece in lumea cealalta de moartea lor.
Tot in Joia din Saptamana Luminata, in anumite zone ale tarii s-a pastrat traditia framantarii si coacerii “painii uitatilor” . Aceasta paine speciala este inchinata acelor morti care nu au fost pomeniti de-a lungul anului.

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

In ceea ce priveste Vinerea Mare se spune ca este bine sa tinem post negru, sa nu manancam si sa nu bem nimic, sa nu ne veselim daca dorim ca necazurile, durerile de cap si bolile sa stea departe de noi. Se crede ca in Vinerea Mare nu e bine de pus in pamant pentru ca ori nu se va prinde, ori se va usca, nu e bine ca femeile sa coase sau sa toarca. In credinta populara, cei care nu vor asculta de aceste sfaturi vor avea vederea slabita sau, si mai rau, pot orbi.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

Fetele necasatorite culeg planta numita Omag, o planta folosita in traditia populara si o folosesc in descantece de dragoste, pentru ca cel ursit sa apara cat mai repede in calea lor si sa le ia de neveste, ducandu-le departe de casele parintesti.

In dimineata de Vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua. Datina spune ca cei care se cufunda de trei ori intr-o apa curgatoare vor fi feriti de boli si friguri, mentinandu-se sanatosi si energici tot timpul anului. Daca in Vinerea Mare ploua se prefigureaza un an fertil, plin de roade, iar daca nu ploua va fi un an cu seceta si roade putine.
Tot in Vinerea Mare este interzisa consumarea de otet si urzici, pentru ca, pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet.

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.
Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: “Craciunul este satul iar Pastele este fudul”. Principala grija a oamenilor, inaintea Pastilor, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.

Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.
In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.
Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala.

Leave a Reply