Traditii si Obiceiuri de Boboteaza

January 6th, 2009

Botezul Domnului, BoboteazaLa fiecare inceput de an, pe 6 si 7 ianuarie, sunt doua sarbatori importante pentru romani:

Boboteaza si Sfantul Ioan, care marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna.
Boboteaza sau Botezul Domnului semnifica sfintirea apelor din intreaga lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru botez. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg unde sa fie cel putin o fantana, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari si tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata pe care apoi preotul o arunca in apa unui rau sau lac. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga “Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii – si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Sarbatoarea Bobotezei este incarcata de ritualuri si traditii care de-a lungul timpului s-au pastrat neatinse in satele romanesti fiind pline de farmec si semnificatii. Ajunul Bobotezei era un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii”. Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele”. In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.
In satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Se spune ca daca, in dimineata de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. In cele 3 zile cat se sarbatoreste Boboteaza sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da astfel altcuiva belsugul din casa. Dupa Boboteaza, 9 zile nu se spala rufe, pentru ca se considera a fi un pacat sa fie spurcata apa care a fost sfintita. Cei care au necazuri mari si tinerii care doresc sa aiba noroc in casnicie tin in aceasta zi post negru. La tara preotul este asteptat cu casa curata, iar pe masa se aseaza un vas cu apa, o farfurioara cu sare, una cu graunte si una cu colac.
In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
Acestea sint traditiile inchinate sarbatorii, pe care le respecta mai ales oamenii din lumea satului si cei varstnici. Pentru tineri, mai ales pentru cei de pe la oras, traditiile s-au cam pierdut si multi stiu ca Boboteaza este doar ziua in care se sfintesc apele si se taie cruci de gheata.

Pe 7 ianuarie, de sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul, obieceiul numit “Udatul Ionilor“, are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

Leave a Reply