Ghiduri Turistice, Albume – Romania

Biserica Feresti

Harta Maramures - Feresti

Anul construcţiei: 1798
Locaţia: Fereşti e la 15 km sud de Sighetu Marmaţiei, la confluenţa râurilor Mara şi Cosău.
Sumar: Biserica e un exemplu pentru perioada în care stilul maramureşean a ajuns la maturitate. Spre deosebire de alte biserici, aceasta exonartex foarte bine păstratp: dar rândul cel mai de jos de grinzi şi doar podelele din piatră au fost înlocuite.

Feresti - Maramures

Biserica Sf. Nicolae din Feresti, vazuta dinspre vest. Portalul cu doua etaje este construit in fata fatadei principale.

Biserica are un plan dreptunghic, doar altarul poligonal fiind proiectat în afară. Acoperişul principal are două rânduri de streşini, în timp ce acoperişul altarului este mai coborât şi are doar un rând de streşini. Grinzile de mai sus ale pereţilor sunt proiectate în afară, spre consolele care sprijină greutatea acoperământului şi care se opresc spre pereţi. Profilul consolelor este sculptat cu linii curbate, convexe şi concave. Pe faţada vestică a portalului sunt două caturi, semn al unei faze mai degrabă târzii în evoluţia bisericilor din lemn.
Stâlpii şi barele de sprijin sunt sculptaţi într-o manieră abilă specială pentru formarea unei arcade perfect rotunde în jurul portalului. Uşa de la intrare este făcută din scânduri late, aranjate oblic, în forma unui romb, decorate cu floarea cuiului, rotundă şi din fier. Pe chenar se află o cruce sculptată în relief. Deşi biserica „Sf. Nicolae” urmează în general stilul tipic maramureşean de construcţie, există câteva detalii care au fost influenţate de barocul de tip vestic, precum liniile curbate sau arcurile opuse ale consolelor de sprijin, capetele uşii care formează o decoraţie în romb, gestica figurilor de pe pereţii murali şi chenarele largi ale ferestrelor mari din naos şi altar.

Feresti - Maramures

Intrarea in biserica se face prin portal. Usa insasi este construita cu margini diagonale si cui mari, formand un model decorativ.

De obicei, ferestrele, mai ales cele mai mici, nu au chenare. Interiorul mai degrabă întunecat a fost refăcut în culori vii în timpul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. Şi, ca atâtea ori, pictura de deasupra s-a amestecat cu originalul, într-o ordine mai logică a scenelor. Dar acum pictura originală a devenit din nou vizibilă, ca de exemplu pe bolta naosului. Ca de obicei, plafonul pronaosului este plat şi are ca temă principală Judecata de Apoi, întinsă pe tot peretele vestic, în jurul uşii de la intrare. Pe registrul întâi, pe peretele sudic, sunt descris scene din Deisis, Iisus înconjurat de Fecioara Maria şi Sf. Ioan Botezătorul.
Pe al doilea registru, se află Iisus şi femeia samariteană la izvor, iar la registrul al treilea este Hristos, vindecând soacra lui Petru. Pe peretele nordic este afişata Pilda celor cinci fecioare înţelepte şi a celor cinci fecioare nebune. Pe bolta din naos, într-un chenar dreptunghiular, se află Sfânta Treime, cu Tatăl ţinând un glob cu o cruce, Iisus lângă o cruce mare şi Porumbelul, simbolul Sfântului Duh. Această scenă, înfăţişată cu o cruce mare, în stilul Răstignirii, este un element occidental şi se întâlneşte în România în picturile din secolul al XIX-lea.

Maramures Ghid Turistic

Leave a Reply