Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie

July 20th, 2013

Sfantul Ilie

Astazi, 20 iulie, crestinii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Ilie (Sant Ilie), zeul solar.

Santul Ilie cel care i-a pedepsit pe proorocii mincinosi, a fost un mare facator de minuni in timpul vietii si dupa ce s-a urcat la cer intr-un car de foc. Mare prooroc Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide si a inchide cerurile”

In multe zone din tara , de Sfantul Ilie se mai pastreaza traditia recoltarii mierii de albine, cunoscuta sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este implinita de barbati credinciosi, imbracati in haine de sarbatoare. La masa festiva sunt invitati prieteni si rude sa deguste mierea si sa cinsteasca un paharel de tuica indulcita cu miere noua. Se spune ca ritualul atrage prosperitate in casele apicultorilor si le apara stupii de hotii pasionati sa fure mierea de mana.

Sfantul Ilie este si ocrotitorul recoltelor; de aceea, in aceasta zi ogoarele se stropesc cu agheasma pentru ca ele sa aduca rod bogat in anul urmator. In dimineata praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usuca in locuri ferite de umezeala si se pastreaza in farmacia casei. Tot acum se culege si se sfinteste la biserica si busuiocul. Este bine sa facem provizii de busuioc , o planta cu efecte miraculoase pentru sanatate si pentru viata spirituala.

In multe zone din Moldova, in aceasta zi, gospodarii mananca grau nou fiert, indulcit cu miere, pentru a avea spor in munca lor. Chiar daca graul nu s-a treierat in localitatea respectiva, gospodinele nu renunta la traditie: ele se imbraca in haine de sarbatoare si merg in camp sa secere cativa snopi. Apoi, femeile scutura snopii, aduna boabele, le piseaza si fierb graul pe care-l indulcesc cu miere, potrivit click.ro.

In mediul urban si rural, in ziua praznicului, gospodarii consuma fructe proaspete, cu exceptia merelor varatice. Traditia spune ca, oricine respecta acest obicei, va fi sanatos tot anul. In schimb, tot prin traditie, gospodarii nu trebuie sa manance in aceasta zi mere de vara nesfintite, pentru a fi aparati de trasnete. O alta datina spune ca persoana care nu tine seama de aceasta traditie, pe lumea cealalta va avea parte numai de mere.

In unele sate, exista si obiceiul ca femeile sa duca la biserica numai mere varatice pentru a fi binecuvantate. In acest caz, traditia transmisa din generatie in generatie spune ca, pentru aceste femei, dupa moarte, merele sfintite se vor transforma in mere de aur.

Traditia spune ca, pana in ziua praznicului, pentru a nu-l supara pe Prooroc, nu se mananca mere, fructele preferate ale Sfantului Ilie. Abia dupa ce se sfintesc la biserica, credinciosii impart mere copiilor, prietenilor, rudelor si saracilor. Respectand aceasta traditie, merele dulci se pastreaza mai bine si devin mai gustoase.

Ritual pentru protectia recoltelor

Sfantul Ilie este si ocrotitorul recoltelor; de aceea, in aceasta zi ogoarele se stropesc cu agheasma pentru ca ele sa aduca rod bogat in anul urmator. In dimineata praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usuca in locuri ferite de umezeala si se pastreaza in farmacia casei. Tot acum se culege si se sfinteste la biserica si busuiocul. Este bine sa facem provizii de busuioc , o planta cu efecte miraculoase pentru sanatate si pentru viata spiritualaDaca tuna si fulgera in aceasta zi, alunele si fructele din livezi vor avea viermi.

Ritual pentru soarta

In multe zone rurale, in mod discret, in ajunul sarbatorii, fetele nemaritate merg in lanurile de canepa. Imbracate in camasi albe, ele se scalda in roua asternuta pe canepa. Fata care viseaza un lan de canepa verde se va casatori cu un baiat tanar. In schimb, fata care viseaza un lan de canepa uscata se va casatori cu un barbat mai in varsta.

Fenomenele meteorologice si Sfantul Ilie

De obicei, in ziua praznicului nu ploua. Dumnezeu nu-i spune Sfantului Ilie cand este ziua lui, pentru ca acesta sa nu trimita pe pamant furtuna si traznete prin care sa-i pedepsesca pe oameni pentru pacatele lor. Daca Sfantul insista sa afle cand este ziua lui, atunci Dumnezeu ii spune ca aceasta a trecut de mult.

Traditia populara spune ca, daca ploua si este furtuna in ziua de Sfantul Ilie, nu trebuie sa deschidem ferestrele sau usile . In acest fel, daca suntem prudenti, dracii fugariti de furia Sfantului nu au pe unde sa patrunda intr-o locuinta care are usile si ferestrele inchise.

Daca in ajunul praznicului sau dupa ziua praznuirii ploile sunt insotite de traznete si de fulgere, credinciosii surprinsi pe drum de vremea rea trebuie sa-si faca semnul crucii cat mai des, pana ajung la un adapost. Traditia spune ca, atunci cand Dumnezeu i-a dat biciul Sfantului Ilie, cu care sa-i pedepseasca pe draci, i-a spus sa-i ocroteasca de orice rau pe toti oamenii care-si fac semnul crucii, iar dracii sa nu aiba putere asupra lor.

In traditia populara, la data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate Solara si meteorologica, care aduce ploaie, provoca traznete, tunete si incendii. Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, care leaga si dezleaga ploile, ziua zeului solar (Sant-Ilie) era considerata ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

SCHIMBAREA LA FATA se sarbatoreste pe 6 august. Ce sa NU faci in aceasta zi

August 5th, 2012

Transfagarasan - Muntii Fagaras

Crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc azi, 6 august, una dintre cele mai mari sarbatori crestine – Schimbarea la Fata a Mantuitorului pe muntele Tabor, cand apostolii Sai se conving ca marele lor invatator este nu numai un prooroc al lui Dumnezeu, ci si Dumnezeu adevarat. Potrivit unei traditii care circula pe vremea iconoclasmului, prima icoana realizata de apostoli a fost aceea a Schimbarii la Fata. 

In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se binecuvanteaza si se impart.

De aceasta zi speciala sunt legate multe obiceiuri si traditii romanesti.

Schimbarea la Fata a Mantuitorului reprezinta data la care Iisus, impreuna cu trei dintre mucenicii cei mai apropiati, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost invaluiti intr-un nor de lumina, in timp ce Iisus se ruga.

Schimbarea la fata, 6 august constituie, de asemenea, un moment important in calendarul viticol: in aceasta zi nu se lucreaza si la biserica se duc poame din noua recolta, se binecuvanteaza si se impart, scrie agenda.ro.

In aceasta zi nu e bine sa te certi cu nimeni si nici sa fii certat de cineva, ca asa vei fi tot anul, pana la urmatoarea sarbatoare. Fetele sunt sfatuite sa nu se pieptene in aceasta zi, pentru ca nu le mai creste parul, asa cum nu mai creste nici iarba.
 
In aceasta zi se interzice scaldatul. De la Probajenii inainte, nu-i slobod sa te mai scalzi in rau. O coborat cerbul de la munte, s-o pisat in apa si-o racit apa. Atata-i tat.” (Memoria Ethnologica)

Explicatia este cu totul alta: apele fiind de acum tot mai reci, creste riscul imbolnavirilor.eci, creste riscul imbolnavirilor.

Transfagarasanul a fost redeschis in perioada 30 iunie – 31 octombrie

July 2nd, 2012

Transfagarasan - Muntii Fagaras

In fiecare an, pe 1 iulie, Transfagarasanul se deschide oficial – bucuria celor care iubesc muntele. Multi au fost insa de parere ca este o zona care merita ceva mai multa atentie. Multi turisti si-au intins cortulsi s-au bucurat de aerul curat.

Pe sectorul de drum cuprins intre kilometrii 104 si 130 oamenii legii au interzis circulatia pe timpul noptii, intre orele 21.00 si 07.00. Traficul pe Transfagarasan a fost oprit pentru 6 luni pentru a se evita producerea unor incidente nedorite.

Program oficial – Zilele Cetăţii Alba Carolina – 28-29 aprilie, 5 mai 2012

April 24th, 2012

Cetatea Alba Carolina

Sambata, 28 aprilie
 
10:30   Garda Cetatii Alba Carolina ureaza bun venit oaspetilor din celelalte Cetati
Poarta a III-a a Cetatii Alba Carolina – Traseul de Nord
11:00   Trimbulinzii – statui umane, mima stradala, piese de teatru de scurta durata
            Itinerant pe Traseul de Nord, între Piata Romana si Piata Tobosarului
11:00   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – Sceneta “Procesul vrajitoarei”
            Tabara Cavalerului Hartmann
11:45   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach -„Turnirul armelor cavaleresti”
            Tabara Cavalerului Hartmann
12:10   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – “Duelul domnitelor”
            Tabara Cavalerului Hartmann
12:20   Asociatia Bistrita medievala – Viata în cetate – dansuri medievale cu formatia Nosa, prezentarea armelor garzii, prezentarea papusilor medievale uriase Andreas si Catarina
            Tabara Asociatiei Bistrita Medievala, Piata Tobosarului
13:00   Ordinul Dragonilor de Transilvania – “Ostirea craiului Matian” – lectie interactiva de istorie
            Tabara Dragonilor de Transilvania
13:40   Paladinii de Medias – prezentare de arme medievale
            Tabara Paladinilor de Medias
14:00   Atac la Rege – Campionat interjudetean de sah
            Scoala Generala Vasile Goldis
14:25   Asociatia Bistrita Medievala – dansuri medievale, povesti din Cetatea Bistritei, sceneta “Legenda cavalerului de pe zid”
            Tabara Asociatiei Bistrita Medievala
15:05   Artgotica – Ordinul cavalerilor Artgotici – Jonglerii cu steaguri
            Piata Tobosarului
15:20   Dansuri medievale – Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul, Alba Iulia
            Piata Tobosarului
15:40   Trimbulinzii – statui umane, mima stradala, piese de teatru de scurta durata
            Itinerant pe Traseul de Nord, între Piata Romana si Piata Tobosarului
17:30   Parada garzilor si a personajelor istorice
            Pietonala Mihai Viteazul – Traseul de Nord, Piata Tobosarului
18:00   Concert  „Cimpoierii din Transilvania”
            Scena din Piata Tobosarului
18:45   Paladinii de Medias – Sceneta medievala „Razbunarea domnitelor”
            Tabara Paladinilor de Medias
18:45   Cavalerul Emil Hartman si scutierii din Mühlbach – Sceneta “Procesul vrajitoarei”
            Tabara Cavalerului Hartman
19:30   Cavalerul Emil Hartman si scutierii din Mühlbach – „Turnirul armelor cavaleresti”
            Tabara Cavalerului Hartman
19:50   Cavalerul Emil Hartman si scutierii din Mühlbach – “Duelul domnitelor”
            Tabara Cavalerului Hartman
20:00   Concert „Corvinia”- Rock medieval
            Scena din Piata Tobosarului
20:45   Artgotica – Ordinul Cavalerilor Artgotici – „Noaptea Monstrilor” – dans contemporan, dans medieval, lupte cavaleresti, efecte pirotehnice
            Piata Tobosarului
21:30   Concert „Ad-Hoc”- Muzica medievala
            Scena din Piata Tobosarului
23:00   Crispus – “The Art of fire” – spectacol de acrobatie cu efecte pirotehnice
            Scena din Piata Tobosaruluisi Piata Tobosarului

Duminica, 29 aprilie
 
11:00   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – Sceneta “Procesul vrajitoarei”
            Tabara Cavalerului Hartmann
11:45   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – „Turnirul armelor cavaleresti”
            Tabara Cavalerului Hartmann
12:10   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – “Duelul domnitelor”
            Tabara Cavalerului Hartmann
12:20   Trimbulinzii – statui umane, mima stradala, piese de teatru de scurta durata
            Itinerant pe Traseul de Nord, între Piata Romana si Piata Tobosarului
13:20   Asociatia Bistrita Medievala – „Viata în cetate”- dansuri medievale cu formatia Nosa, prezentarea armelor garzii, interactiunea publicului cu papusile medievale uriase Andreas si Catarina
Tabara Asociatiei Bistrita Medievala, Piata Tobosarului
15:00   Ordinul Dragonilor de Transilvania – “Ostirea Craiului Matian” – lectie interactiva de istorie
            Tabara Dragonilor de Transilvania
15:40   Artgotica – Ordinul cavalerilor Artgotici – Jonglerii cu steaguri
            Piata Tobosarului
16:00   Paladinii de Medias – Scoala de scutieri, pedeapsa medievala
            Tabara Paladinilor de Medias
16:45   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – Sceneta “Procesul vrajitoarei”
            Tabara Cavalerului Hartmann
17:30   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – „Turnirul armelor cavaleresti”
            Tabara Cavalerului Hartmann
17:55   Cavalerul Emil Hartmannsi scutierii din Mühlbach – “Duelul domnitelor”
            Tabara Cavalerului Hartmann
18:05   Dansuri medievale – Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”, Alba Iulia
            Piata Tobosarului
18:25   Asociatia Bistrita Medievala – dansuri medievale, povesti din Cetatea Bistritei, sceneta
            Tabara Asociatiei Bistrita Medievala
19:05   Paladinii de Medias – Sceneta medievala „Razbunarea domnitelor”
            Tabara Paladinilor de Medias
19:05   Trimbulinzii – statui umane, mima stradala, piese de teatru de scurta durata
            Itinerant pe Traseul de Nord, între Piata Romana si Piata Tobosarului
19:45   Tombola ROREC
            Scena din Piata Tobosarului
20:00   Concert – Mircea Vintila
            Scena din Piata Tobosarului
21:00   Crispus – “Master of flames” – spectacol cu foc
            Scena din Piata Tobosarului+Piata Tobosarului
21:15   Concert – VH2
            Scena din Piata Tobosarului
 
Sambata, 5 mai
 
10:00   Deschiderea traseului turistic „Portile Cetatii” – Portile a VI-a, a V-a si a IV-a
            Platoul Casei de Cultura a Sindicatelor, Poarta a VI-a
10:30   Defilarea Garzii Cetatii Alba Carolina
            Piateta din fata Palatului Arhiepiscopiei Romano-Catolice
10:45   Vernisajul expozitiei „Documentar fotografic cu lucrarile de pe santier”
            Piata Cetatii
11:15   Prezentare onor garda
            Traseul celor Trei Fortificatii
11:25   Spectacol „Atacul insurgentilor asupra Bastioanelor de Sud”
            Traseul celor Trei Fortificatii
12:30   Muzica si dansuri pe Traseul de Sud
            Traseul de Sud al Cetatii Alba Carolina
20:30   Defilare cu torte, salve de artilerie
            Traseul Portilor Cetatii cu continuare pe Traseul de Sud
21:15   Salve de artificii
            Traseul celor Trei Fortificatii
     
Alte evenimente:
 
11 – 13 mai – Sarbatoarea muzicii
13 mai – Nunta de aur
18 – 20 mai – Festivalul Alba Jazz
19 mai – Noaptea muzeelor
25 – 27 mai – Zilele municipiului Alba Iulia 
1 – 2 iunie – Prichindel – 60 de ani
2 – 3 iunie – Cetatea copiilor
Septembrie – Festivalul Dilema Veche
Septembrie – Alba Fest
Octombrie – Festivalul interational de teatru 
1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei


Sursa video: turism.apulum.ro

The significance of Easter Egg painting

April 13th, 2012

Easter Egg

The painted eggs represent a proof of the tradition, beliefs and Easter customs being placed among the elements of great folk spiritual cultural value, which define the ethnical peculiarities of our people.
The simplest Easter eggs are solid colors without any ornamentation. Natural dyes from berries, flowers, and other plants can be used, or commercial kits can be found for a rainbow of colors. While plain dyed eggs may appear simple at first, different colors can relay spiritual meanings to enhance the celebration. Green represents nature and the new growth of leaves and grass, renewal that occurs each spring. Yellow eggs are reminiscent of the glorious sunrise, bringing life to each new day. Purple is the traditional color of royalty and is a perfect shade to represent the divinity of Christ as King. Red eggs symbolize the blood of Christ that was spilled at His crucifixion, blood that He willingly gave to save men. Black traditionally symbolizes death, and can be used to represent all sins. White eggs, whether dyed a pure white or left uncolored, represent the light and purity of the Savior.
While simple colors can convey deep spiritual meanings, many people decorate Easter eggs with more elaborate designs. Drawings can be quite simple or painstakingly detailed, and can cover a wide range of Christian symbols.
The folklore presents several Christian legends which explain why the eggs are painted in red on Easter and why they became the symbol of the celebration of Christ’s Ressurection.The most wide-spread legend tells us about how Virgin Mary, who came to mourn her crucified son, laid the basket with eggs near the cross and they reddened because of the blood that was flowing from Jesus” wounds. The Lord, seeing that the eggs reddened, said to those who were there:”From now on, you too shall paint the eggs in red to remember my crucifixion, as I did today.”

Obiceiul ciocnitului oualor de Paste. Ce simbolizeaza si care sunt regulile?

April 13th, 2012

Traditii, obiceiuri de Paste

De Paste, pe langa mersul la biserica si prepararea produselor din carne de miel sau coacerea cozonacului, printre traditiile de baza se afla si ciocnitul oualor! Dar e si asta o “arta”, nu se face, asa, oricum!

Desi regulile Ciocnitului Oualor pot varia de la zona la zona, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitura, ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe vazute”, “pe nevazute” etc.

Ciocnitului Oualor, sacrificiu al divinitatii primordiale infrumusetata prin vopsire si incondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Oualor este permis si asteptat cu nerabdare de credinciosi dupa slujba de Inviere a Mintuitorului in noaptea Pastelui, pana la Ispas-inaltarea Sa la ceruri.

Ouale, vopsite in Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paste. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). In prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar in zilele urmatoare dos cu dos.

Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa. Astfel, persoana mai in varsta ciocneste capul oului tinut de partener, rostind cunoscuta formula “Hristos a inviat!”, in timp ce acesta va raspunde cu cuvintele “Adevarat a inviat!”.

Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.

Suntem obisnuiti sa nu ne lipseaca ouale rosii de pe masa de Paste, dar cati dintre noi cunosc motivul ? Una din explicatii vine din traditia populara: ouale rosii sunt considerate pazitorii casei si tocmai de aceea nu trebuie sa lipseasca.

In acelasi timp, oul simbolizeaza viata eterna, fertilitatea, renasterea si norocul. In Antichitate, ouale erau vopsite in diferite culori si oferite cu ocazia venirii primaverii, simbolizand astfel revenirea naturii la viata, urmata de explozia cromatica specifica.

Traditii si obiceiuri in Saptamana Mare

April 9th, 2012

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

Sarbatoarea Pastelui aduce pe langa bucurii, liniste, lumina si traditii si superstitii care sporesc frumusetea acestei sarbatori.

Ultima saptamana din Postul Mare este cunoscuta si sub numele de Saptamana Mare, Saptamana Patimilor si in partea de nord a tarii – Saptamana Neagra.
La sate, in Saptamana Mare curatenia in gospodarii si case, vopsirea pomilor si a pietrelor cu var alb, aerisirea hainelor si a asternuturilor, desfundarea si curatarea gradinilor reprezinta o modalitate de a ura bun venit primaverii.
Batranii spun ca, in Saptamana Patimilor cerurile sunt inchise, insa se redeschid in noaptea de Inviere pentru cei cu inima curata. Din stramosi a ramas si superstitia ca sufletele celor care mor in Sambata mare oscileaza intre Rai si iad, intre lumea viilor si lumea mortilor.

In unele sate se crede ca nu e bine sa dormi in Joia Mare pentru ca vei fi lenes tot anul. Mai mult decat atat, se spune ca femeile care atipesc in Joia Mare vor fi pedepsite de Joimarita – “ justitiara” din folclorul romanesc care pedepseste trandavia. In anumite zone s-a pastrat chiar si o traditie hazlie conform careia o femeie maritata si foarte harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Daca nu gaseste casele ordonate si curate, Joimarita are dreptul de a da peste maini tinerelor lenese, care au preferat sa sta in loc sa munceasca.
In alte regiuni se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata Rusaliilor. Rudele le aprind lumari la mormant si se roaga pentru linistea si mantuirea sufletului lor. In zona Maramuresului, satenii aprid focuri in curti pentru a intampina cu caldura sufletele reintoarse pe pamant. In alte sate se scot scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu acesta lume.
O alta traditie spune ca in Joia Mare nu se spala rufe. Se crede ca cei care spala in aceasta zi vor imparti celor morti laturi de rufe in loc de pomana.
O alta traditie hazlie se practica in Muntenia. In timpul deniei celor 12 Evanghelii baietii si fetele tinere aduc o sfoara si dupa fiecare evanghelie citita leaga un nod, punandu-si o dorinta si rugandu-se cu ardoare pentru implinirea ei. Aceasta sfoara se ia acasa si se pune in noaptea de joi spre vineri sub perna pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, in momentul in care dorinta respectiva s-a indeplinit, se spune ca este bine sa dezlegi nodul legat spre indeplinirea nazuintei respective. In alte sate, fetele de maritat fura matraguna de la vecini si o ascund sub pragul bisericii astfel incat preotul sa treaca peste ea. Astfel, conform obiceiului, vor fi placute de flacai mandri si vor fi invitate la hora pe tot parcursul anului.
In credinta populara, cei care tin post din Joia Mare si pana in Pasti vor fi instiintati cu trei zile inainte de a trece in lumea cealalta de moartea lor.
Tot in Joia din Saptamana Luminata, in anumite zone ale tarii s-a pastrat traditia framantarii si coacerii “painii uitatilor” . Aceasta paine speciala este inchinata acelor morti care nu au fost pomeniti de-a lungul anului.

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

In ceea ce priveste Vinerea Mare se spune ca este bine sa tinem post negru, sa nu manancam si sa nu bem nimic, sa nu ne veselim daca dorim ca necazurile, durerile de cap si bolile sa stea departe de noi. Se crede ca in Vinerea Mare nu e bine de pus in pamant pentru ca ori nu se va prinde, ori se va usca, nu e bine ca femeile sa coase sau sa toarca. In credinta populara, cei care nu vor asculta de aceste sfaturi vor avea vederea slabita sau, si mai rau, pot orbi.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

Fetele necasatorite culeg planta numita Omag, o planta folosita in traditia populara si o folosesc in descantece de dragoste, pentru ca cel ursit sa apara cat mai repede in calea lor si sa le ia de neveste, ducandu-le departe de casele parintesti.

In dimineata de Vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua. Datina spune ca cei care se cufunda de trei ori intr-o apa curgatoare vor fi feriti de boli si friguri, mentinandu-se sanatosi si energici tot timpul anului. Daca in Vinerea Mare ploua se prefigureaza un an fertil, plin de roade, iar daca nu ploua va fi un an cu seceta si roade putine.
Tot in Vinerea Mare este interzisa consumarea de otet si urzici, pentru ca, pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet.

Traditii, obiceiuri - Saptamana Mare

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.
Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: “Craciunul este satul iar Pastele este fudul”. Principala grija a oamenilor, inaintea Pastilor, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.

Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.
In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.
Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala.

Traditii si obiceiuri de Florii

April 7th, 2012

Duminica Floriilor

Sarbatoarea Floriilor reprezinta cea mai mare sarbatoare premergatoare Sfintelor Paste si are stranse legaturi cu sarbatoarea pascala.
Duminica Floriilor comemoreaza intrarea triumfala a lui Cristos in Ierusalim, ocazie cu care i-au fost asternute in cale ramuri infrunzite , inainte ca el sa fie arestat in Joia Mare si crucificat in Vinerea Mare. Aceasta sarbatoare marcheaza inceputul Saptamanii Mari si a celei din urma saptamani de post , saptamana in care crestinii omagiaza misterul salvarii lor prin moartea lui Cristos si invierea sa din duminica Pastelui.

In Duminica Floriilor oamenii merg la biserica avand ramuri de salcie. Ele sunt sfintite si apoi puse la icoane. Se zice ca nu e bine sa arunci ramurile vechi, daca nu ai adus altele noi. Ramurile de salcie se pun la pomii fructiferi sa rodeasca, la stupi, sa fie binecuvantate albinele, la sale pentru a scapa dedurerile de spate.

Iata cateva obiceiuri strans legate de Duminica Floriilor:

– Cine nu se spala pe cap in duminica de Florii cu apa sfintita sau descantata este in pericol de a i se albi parul.
– Cu ocazia Floriilor, se improspateaza prin aerisire vestmintele si zestrea fetelor.
– Ramurile sfintite de salcie se pastreaza de-a lungul intregului an, avand menirea de a lecui diverse boli.
– In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie , incredintati ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Astfel de brauri din salcie se zice ca iti iau cu mana durerea de sale si sunt un antidot pentru muscatura de sarpe.
– Intr-o alta traditie , ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub perna de catre fetele mari , ele avand credinta ca , prin acest mijloc, se vor infrumutesa si se vor marita in acel an.
– In ziua de Alexii , cu ocazia scoaterii stupilor de la iernat , in Bucovina se obisnuieste sa se puna pe ciubeie buchete de snopuri de ramuri de salcie , in scopul de a le curati si a le umple cu mana.
– Viile si livezile sunt impodobite cu ramuri de salcie sfintite pentru a aduce o recolta bogata.
– Crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii , ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina.Intr-o alta superstitie, ramurile de salcie de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei , cand era vremea rea , pentru a o apara de trasnete.
– Femeile incercau sa se pricopseasca din biserica cu ramuri de salcie cat mai lungi, convinse ca , astfel, le va creste canepa inalta.
– Potrivit unei legende populare, salcia s-a facut punte peste un rau pentru Maica Domnului, ajutand-o sa isi continue drumul.Drept urmare, Fecioara Maria a daruit sfintenie salciei.
– De Florii este dezlegare la peste, asa ca nu pacatuiesti daca te infrupti din aceasta carne slaba.
– Floriile sunt numite si “Nunta urzicilor” intrucat , potrivit traditiei , aceasta zi prilejuieste inflorirea urzicilor care , astfel , nu mai sunt bune de mancat.In unele zone folclorice din tara , Floriile purtau numele de ziua “Stalparilor” ori a “Vlastarilor”.
– Daca te impartasesti de Florii poti sa iti indeplinesti o dorinta pe care ti-o pui atunci cand te indrepti catre preot.
– In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul , el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.
– In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare , ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Pasti.
– In Banat si Transilvania , fetele mari aveau obiceiul de a aseza o camasa curata si o oglinda sub crengile unui par altoit. Cele doua obiecte erau recuperate dupa rasaritul soarelui , fiind de mare pret in farmecele de dragoste si sanatate.
– O alta reteta a unei vraji de dragoste consta in fierberea de busuioc in apa la vremea miezului noptii dinaintea Floriilor. In fiertura se adauga canafi de la steagurile bisericesti utilizate la inmormantarea unei fete mari , iar amestecul rezultat este folosit de fete pentru a-si spala parul a doua zi dimineata. In acest fel , ele credeau ca vor avea cositele frumoase si stralucitoare .Fecioarele nu uitau sa arunce restul preparatului sub un par , astfel incat flacaii sa nu le scape din ochi de drag , uitandu-se la ele ca la un pom inflorit.

Povestea celor 40 de mucenici

March 9th, 2012

Sfintii 40 de mucenici

Credinciosii ortodocsi ii praznuiesc, astazi, pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici, ostasi in armata romana din vremea imparatului Liciniu (308-324), care au fost omorati prin chinuri in Sevastia Armeniei, fiindca nu au vrut sa renunte la credinta crestina. Conducatorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptator impotriva crestinilor. Afland ca 40 de ostasi din subordinea sa au refuzat sa se inchine idolilor, fiind crestini, le-a ordonat sa-si lase credinta. In numele celor 40 a raspuns Chirion, cel mai mare in grad dintre ei: “Cum am luptat si am biruit pe vrajmasi, pentru imparatul pamantesc, tot asa vom lupta si pentru Imparatul ceresc, impotriva vrajmasilor Lui”, scrie Agerpres.

Pentru ca nu a putut sa-i convinga sa renunte la credinta, Agricola a ordonat ca toti cei 40 de tineri ostasi sa intre dezbracati in lacul Sevastia, care, in acea perioada a anului, era aproape inghetat. Unul dintre ei nu a rezistat si a iesit din apa, dar intrand in baia calda cu care erau ademeniti cei din lac a murit. Numarul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, vazand taria martirilor, s-a declarat si el crestin si a intrat in lac, alaturi de ceilalti. Dupa ce au fost scosi din apa, martirilor li s-au sfaramat gleznele, apoi au fost arsi de vii.

Sarbatoarea populara a mucenicilor marcheaza inceputul anului agrar, celebrat la echinoctiul de primavara, hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor.

Obiceiurile din ziua de Macinici reprezinta un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfintisorii), betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curti si gradini, purificarea oamenilor si animalelor prin stropirea cu apa sfintita, batutul pamantului cu maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de macinici, taierea primelor corzi de vita de vie.

Obiceiul de a se bea in aceasta zi 40 de pahare cu vin rosu este o reminiscenta a unor vechi practici pagane din antichitate. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca. Daca cineva nu putea sa bea atatea pahare cu vin, trebuia sa guste sau macar sa fie stropit cu vin.

In traditia populara romaneasca, focurile care se aprind in dimineata zilei de Macinici (imediat dupa miezul noptii) reprezinta arderea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau si bateau cu betele in focuri, iar mamele lor imprastiau cenusa ramasa dupa stingerea jarului in jurul caselor si adaposturilor pentru animale. Focurile de Macinici indeplineau mai multe functii: purificatoare, prin alungarea fortelor malefice in ultima zi a anului vechi si in prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin imprastierea cenusii in gradini, livezi, vii s.a.

Transfagarasanului i se va face concurenta cu o sosea in Prahova

March 8th, 2012

Transfagarasan

Transfagarasanul şi Transalpina ar putea avea concurenţă, în urumătorii ani, în Prahova. Serpentine, peisaje de vis, goluri montane, drumuri prin pădure, plimbări la peste 1.800 de metri altitudine şi acces mai uşor la pârtiile de schi.
Aşa poate fi rezumată şoseaua pe care trei primării din nordul judeţului Prahova doresc s-o construiască, din fonduri europene, pentru a îmbogăţi potenţialul turistic al zonei şi a scurta timpul de acces.
Transbaiul este un proiect care vizează realizarea unei şosele care să lege Valea Prahovei de Valea Doftanei, prin traversarea Munţilor Baiului, din Bucegi. Şoseaua este proiectată să aibă 38 de kilometri lungime şi să facă legătura între oraşele Azuga şi Busteni şi comuna Valea Doftanei.
Scopul declarat al proiectului este promovarea turismului montan.
Transbaiul va pleca din trei puncte diferite. Cele trei şosele, din Azuga, Buşteni şi Valea Doftanei, se vor uni în golul montan din Munţii Baiului, în apropiere de Vârful Cazacu. La Azuga, şoseaua pleacă din partea inferioară a pârtiilor Cazacu şi Sorica, parcurge aproape doi kilometri pe Valea Azugii, apoi coteşte la dreapta şi ajunge deasupra celor două pârtii.
Din Buşteni, drumul porneşte din dreptul cartierului Poiana Ţapului, urmărind traseul drumului forestier care urcă spre Culmea Zamora. 19 din cei 38 de kilometri sunt pe teriotoriul comunei Valea Doftanei. O parte din traseu va fi pe drumuri forestiere sau drumuri de căruţă folosite de ciobani, iar ramificaţia către Doftana se va suprapune pe un drum realizat în vremea lui Carol I.