Mii de brasoveni au luat cu asalt patinoarul olimpic artificial inaugurat joi, in municipiul Brasov, o investitie de aproape 10 milioane de euro.

Patinoarul inaugurat la Brasov este cel mai mare si mai modern patinoar artificial acoperit din Romania si este prima baza sportiva terminata dintre cele care vor gazdui competitii in cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013, care va fi gazduit de Brasov.

Capacitatea salii patinoarului este de 1700 de locuri, a anexelor de 150 de persoane iar a spatiilor destinate presei si V.I.P-urilor de 60 de persoane. Tribunele au o capacitate de 1.628 de locuri, iar accesul spectatorilor se realizeaza prin 12 scari de gradena.
De asemenea, patinoarul dispune si de spatii pentru public care deservesc functia de patinoar de agrement, respectiv un bar cu spatiu de depozitare si unul de servire, grupuri sanitare, spatiu de inchiriat patine, vestiare pentru public.

Patinoarul face parte din infrastructura necesara Festivalului Olimpic al Tineretului European, fiind primul obiectiv sportiv finalizat din seria celor necesare desfasurarii acestui eveniment.

Cum contractul de inchiriere între cele doua parti exprira in martie, Casa Regala e dispusa sa vanda castelul. In lipsa de bani, Ministerul Culturii se limiteaza la negocieri pentru prelungirea contractului de închiriere pentru 2010. Nici banii de chirie nu sunt putini, Casa Regala intentioneaza sa creasca suma.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, recunoaste ca suma necesara pentru rascumpararea Castelului Peles, este destul de mare.

Ministrul Culturii a mai precizat ca ar prefera ca statul sa aiba posibilitatea de a cumpara castelul, chiar daca plata se va face în transe, pe parcursul câtorva ani, pentru a-l mentine ca muzeu.

In iunie 2008, Regele Mihai I s-a întors oficial la Castelul Peles, redevenit domeniu regal, dupa 60 de ani.

In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. Flacaii se adunau in cete, se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau, prin strigaturi sub forma de dialog, pe cei ramasi necasatoriti.

Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale. In aceasta zi femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau in podul caselor. Tot in aceasta zi, dupa petrecerea bahica nocturna, unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata, lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat, iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: “Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul, dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara”. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic, de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor.

In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau.
In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun.

Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent in sudul tarii, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar in satul Branesti din judetul Calarasi. Se mai spune ca omul care n-a primit nici o lovitura de la Cuci, in prima zi de post, nu va fi sanatos in anul acela.

In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San – Toader, sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. San – Toader si caii ce-l insoteau rupeau, conform traditiei, lantul lui Sant – Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros.

In martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis, ce dureaza sapte saptamani, etapa calendaristica in care nu se consuma carne, lapte, branza si oua, alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau, pe ascuns, frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.

Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. Ziua oferea, alta data, gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. a Sarbatorii Pascale De asemenea, femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia, intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra. Dar si la oras, desi nu mai exista aceste traditii atat de vechi si de stricte, popularitatea Deniilor, a Saptamanii Mari este maxima.

Deniile sunt slujbe de seara. Ele se tin dupa orele 18-19 (in limba slava cuvantul denii inseamna zilnic). Sirul emotional, triumfal, al Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Scopul initial al postirii de dinaintea Sfintelor Pasti era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Cu toate acestea, a devenit curand o perioada de pregatire spirituala inaintea sarbatorii invierii Mantuitorului pentru aceia care erau deja crestini. Este simbolul viu al intregii vietii a unui om care se va implini prin propria inviere dupa moartea in Hristos.
Alimentele care nu sunt permise, traditional: carnea si produsele din lapte, peste, vin si ulei. (in unele traditii, doar uleiul de masline nu este permis; in altele toate uleiurile vegetale sunt oprite.) Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit sambata si duminica, vinul si uleiul sunt admise in aceste zile. Daca sarbatoarea Buneivestiri cade in timpul Postului Mare, atunci pestele, vinul si uleiul sunt permise in acea zi.
Dupa Duminica lasatului sec de carne, carnea este oprita de la consum. Dupa Duminica lasatului sec de branza sunt oprite lactatele si incepe postirea stricta a Postului Mare. in aceasta perioada, citirile zilnice sunt din Vechiul Testament, cu precadere din Geneza, Proverbe si Isaia. Postul Mare este urmat de Saptamana Patimilor, care incepe cu Duminica Floriilor si care precede Pastele.

Potrivit regulilor bisericesti, exista cateva zile de ajunare – in care se recomanda abtinerea totala de la mancare si bautura: in aceasta prima saptamana, respectiv, astazi, maine, miercuri, vineri si sambata, si in ultima saptamana din post. in aceste zile, potrivit mai-marilor Bisericii, se pot consuma, seara, paine si apa.

Dupa cum arata Evanghelia, cel care posteste nu trebuie sa fie trist, ci sa aiba o stare de bucurie: „Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii…”. Mai mult, nu trebuie sa postim ca sa ne mandrim cu asta, sa fim laudati sau compatimiti si admirati in acelasi timp. Trebuie sa postim cu smerenie si bucurie tainica, fara publicitate si slava desarta.

Comparat cu calatoria de 40 de zile a poporului evreu in pustiu, Postul Pastelui trebuie sa se incheie cu marturisirea pacatelor si apoi, pentru crestinii care primesc dezlegare de la preot, cu impartasanie.

In aceste cateva saptamani ale Postului Mare:
- muzica din biserica se canta pe tonuri mai triste si mai tanguitoare;
- cantarile si imnele amintesc cu deosebire caderea noastra (dar si putinta de a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) si slabiciunea firii noastre;
- slujbele sunt mai lungi si mai dese si cuprind rugaciuni si ritualuri unice;
- vesmintele preotilor si odoarele in care este invesmantata biserica sunt de culoare inchisa (neagra sau violet/purpuriu inchis, de obicei);
- postul de bucate si abstinenta in viata sexuala, precum si reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invitatie de a investi, mai mult decat de obicei, energia noastra fizica in cele spirituale, prin transformarea si transfigurarea ei (din dragostea fizica fata de partener in dragostea spirituala catre tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui sa ne ramana in plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie si alte carti duhovnicesti (din timpul ramas prin faptul ca ne uitam mai putin le televizor, bunaoara) etc.
Toate acestea creeaza deci o intreaga atmosfera in viata noastra – tot asa dupa cum daca avem invitati acasa cream atmosfera dorita punand o anumita muzica, aprinzand lumanari etc. –, atmosfera care sa ne conduca la o stare sufleteasca pe care Biserica o considera de mare folos: tristetea radioasa (sau “stralucitoare”, sau “luminoasa”).

Durata de 40 de zile a Postului Pastilor se intemeiaza pe o traditie vechi-testamentara, atestata de atatea ori cand vine vorba de cercetarea si pregatirea sufletului prin masuri divine:
- potopul – care trebuia sa spele pamantul de pacate – a tinut 40 de zile si 40 de nopti;
- 40 de ani au mancat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge pe pamantul fagaduintei;
- Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea;
- Iisus a postit in munte 40 de zile si 40 de nopti inainte de inceperea activitatii Sale mesianice etc.

Anul acesta, prima zi de Paste la ortodocsi cade duminica, 4 aprilie.

Postul Pastelui este tinut si in Biserica Romano-Catolica. El tine 40 de zile, incepand nu luni, ca la ortodocsi, ci in miercurea numita a Cenusii, pentru ca in aceasta zi se practica la apuseni presararea cenusii pe crestetul capului. Catolicii dezleaga postul in duminicile Paresimilor, mancand de dulce. 

Zona este atat de deosebita incat a fost numita sugestiv “Poarta Raiului” si se inscrie intr-un areal mai mare, pe care scriitorul Mihail Sadoveanu l-a numit “Valea Frumoasei”.

Au fost deja concesionate terenuri pentru 25 de pensiuni, iar in viitorul apropiat vor fi concesionate alte 60 de loturi pentru case de vacanta.

Anul acesta va fi pus la punct si un regulament ilustrat, prin intermediul caruia localnicii vor fi informati ce trebuie pastrat in zona si cum trebuie sa contruiasca astfel incât sa nu distruga zona.

La Poarta Raiului, unde va fi nucleul viitoarei statiuni, vor fi in total in jur de 500 de locuri de cazare. Zone pentru pensiuni au fost identificate si la Oasa, Presaca si Stânisoara, unde vor fi amenajate inca pe atâtea locuri de cazare.

Pe lânga pârtiile deja inaugurate, autoritatile judetene au prevazut in documentatia proiectului amenajarea a cel putin 8 pârtii de dificultate medie si mica.

Intregul proiect de reabilitare si modernizare a zonei Arinis din oras, in valoare de 11 milioane de euro, a inceput in 2004, a primit finantare in octombrie 2005, iar acum este inaugurata. 

In urmatoarele cinci saptamâni vor fi organizate, in week-end, la baza pârtiei, diverse concerte, iar pe pârtie vor avea loc concursuri sportive.

Partia este dotata cu cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri, sistem electronic de bileterie si instalatie de iluminat.
Pentru cei care doresc sa invete sa schieze, aceasta se poate face in partea superioara a pârtiei, mentionând ca a fost proiectata si o a doua pârtie care sa fie deservita de acelasi telescaun.

Pârtia de schi are o lungime de 1.478 de metri si o diferenta de nivel de 283 de metri, cu o inclinare medie de 19,7 la suta, având o capacitate de primire optima de 873 de schiori pe zi.

Proiectul de reabilitare si modernizare a infrastructurii turistice din zona Arinis mai cuprinde trei terenuri de sport, o piscina acoperita si o piscina in aer liber, un bazin de inot pentru copii, retele de utilitati in parc si un punct de informare turistica.

Cele sapte partii au o lungime cuprinsa între 600 de metri si 1.200 de metri si grade de dificultate de la usor pana la dificil. Una singura dintre toate partiile nu este functionala înca la întreaga capacitate. Investitorul a amenajat si doua sisteme de teleschi care au o capacitate de transport de 700 de persoane pe ora.

Preturi teleschi: 60 de lei pentru adulti si 45 de lei pentru copii este pretul abonamentelor de o zi pentru cele doua teleschi-uri de pe partiile din Sureanu-Curmatura. O urcare este taxata cu 4 lei pentru adulti si 3 lei pentru copii.

Deocamdata, teleschi-ul functioneaza doar sambata si duminica între orele 09.00 – 17.00. Unul dintre acestea, care deserveste partiile de pe culmea Curmatura, poate fi pornit si în timpul saptamanii daca exista cel putin 15 persoane cu abonament de o zi.

Din Sebes pana la Oasa drumul este asfaltat în stare foarte buna, iar de la Oasa pana la partii, pe aproximativ 20 km este un drum pietruit, soferii fiind avertizati sa aibe masinile dotate cu pneuri de iarna si lanturi.
Zona e frumoasa, partiile constituind un adevarat punct de belvedere, putandu-se admira varful Sureanu, 2.059 m altitudine si varful Lui Patru, 2.130 m altitudine. Cunoscatorii si practicantii sporturilor de iarna spun ca ceea ce se întampla aici în sureanu seamana cu ceea ce se întampla la începuturi în zona de schi Straja din judetul Hunedoara.

Diferenta anul acesta va fi ca fiecare camerea va avea un specific anume. Va fi construita si o biserica de gheata, un restaurant de gheata si un winter park. Costurile constructiei de gheata, singura de acest gen din SE Europei sunt estimate la 30.000 euro.

Este pentru al cincilea an consecutiv când turiştii vor putea petrece o noapte pe un pat de gheaţă, într-un hotel exlusivist. Lucrările au început cu “fabricarea” materiei prime, blocurile de gheaţă care sunt scoase din lacul Bâlea.

O noapte de cazare la Ice hotel costă 200 de euro. Pentru revelion toate camerele sunt rezervate.

Constructia rezista pana in luna mai atunci cand razele soarelui incep sa topeasca gheata.

Pe langa traditiile de natura religioasa exista traditii si credinte desprinse din vechi sarbatori ale tracilor, romanilor si dacilor. Intalnim credinte si obiceiuri legate de protectia oamenilor, a animalelor si gospodariilor. Toate acestea nu au valente religioase dar sunt perpetuate prin oameni de-a lungul timpului.

In Bucovina, inainte de Sf. Andrei cu cateva zile, femeile nu torc iar de Sf. Andrei nu matura si nu scot gunoiul din casa, nu curata grajdurile, nu se piaptana pentru a nu aduce lupul prin apropiere. Noaptea de ajun precum si ziua Sf. Andrei se crede ca este prielnica anumitor practici si farmece de dragoste. Una dintre acestea este Pazitul usturoiului, un fel de serbare nocturna colectiva gen Revelion, cu mancare si bautura abundenta, la care barbatii neinsurati vin cu caciulile pline cu capatani de usturoi (in unele sate si fetele aduc cate trei capatani), toate se pun intr-o covata pe care o femeie batrana trebuie s-o pazeasca toata noaptea la lumina unei lumanari, ca sa nu fie furata de strigoi, in timp ce tineretul petrece, bea, canta si joaca. Dimineata, in curtea casei se incinge o hora, iar in mijlocul ei „este jucata” covata cu usturoi de un flacau.  Apoi usturoiul este impartit la toti care au participat si dus acasa cu mare grija, pus la icoane, folosit ca leac impotriva bolilor sau pentru descantece si vraji. Astfel in unele localitati cand fetele sosesc acasa de la Pazitul usturoiului, seamana un catel de usturoi priveghiat toata noaptea, intr-un cocolos de aluat. Dupa felul in care incolteste si creste acest usturoi, se fac prognosticuri de maritis.Acest ritual este deosebit de variat, in functie de regiunea unde se practica. Tot in aceasta zi nu se da de imprumut ori in dar caci vei pagubi.
In unele sate din Oltenia copiii taie mladite din pomii roditori ( meri, peri, ciresi, visini, pruni etc.) si le pun in apa, la caldura, pentru a inmuguri pana la Sf. Vasile, cand fac din ele sorcove, pentru a-si sorcovi parintii si neamurile.

Pentru ca spiritele rele sa nu se cuibareasca in case, femeile intorc seara toate oalele si canile cu gura in jos. Scot din soba cenusa calda de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Alteori, imprastie resturi de piine prin curte, pentru ca spiritele flaminde sa nu caute prin camari de mancare

Tot in noaptea de Sf. Andrei sint practicate si predictii meteorologice populare pentru anul urmator. De obicei, in podul casei sint urcate 12 cepe sanatoase, la fel de mari, care sint lasate acolo pina in seara de Craciun, cind se afla rezultatul. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit luni favorabile recoltei.

Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pilda, prin ascunderea sub perna a unui fir de busuioc sfintit, se crede ca se obtine in vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folosita si metoda “facutului cu ulcica”. La miezul noptii, singura la gura sobei, tanara intoarce cu gura in jos o ulcica noua de lut, iar pe dosul vasului lasa sa palpaie trei carbuni. in timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menita a suscita o atractie irezistibila pentru cel iubit. O alta metoda folosita pentru cunoasterea viitorului consta in a privi, la miezul noptii, intre doua lumanari aprinse, intr-un pahar cu apa neinceputa, asezat pe cenusa. In centrul paharului este lasata sa cada o verigheta care a fost deja sfintita de preot prin cununie religioasa si se crede ca in verigheta apare chipul ursitului, daca este privita intens cateva minute. Unii tineri, inca, mai incearca sa isi vada viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbracate intre doua oglinzi, in camera intunecoasa, cu cate o lumanare in fiecare mana, incearca sa priveasca in oglinda din fata pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceasta iluzie, ca prin fata ochilor incep sa se perinde scene de viata, ca tanara isi vede viitorul sot sau, in unele cazuri, ca i se dezvaluie scene din viitor.