La statia meteo situata la Varfu Omu, in Masivul Bucegi, la 2.504 metri altitudine, temperatura aerului este de -19°C. Nimic neobisnuit pana acum. Vantul sufla cu 144 km/h, ceea ce face ca temperatura resimtita de corpul uman sa fie in aceasta noapte de -88°C. In aceste conditii, omul nu poate supravietui mai mult de un minut.

In curand romanii ar putea sa alunece pe cea mai lunga partie din estul Europei.

Peste 25 de kilometri de coborare vor fi amenajati pe Valea Jiului, la Straja.

Proiectul de 200 de milioane de lei este finantat din bani europeni si de la bugetul de stat, prin programul National „Schi in Carpati”. Autoritatile promit ca va fi gata in doi ani.

Lucrul a inceput de la modernizarea partiilor, care coboara pana in orasului Lupeni, la statia de plecare a telescaunului.

Apoi se va construi un lac artificial chiar in varful muntelui, din care se vor alimenta tunurile de zapada.
Pentru ca apa sa nu inghete pe fundul lacului, cateva turbine uriase o vor mentine in miscare, iar instalatiile de zapada artificiala vor fi controlate de un calculator.
Partiile ar trebui sa lege la final Varful Straja de orasele Vulcan si Lupeni pe o distanta de peste 25 de kilometri. Mai mult, din Lupeni si pana in Straja va functiona si o telegondola.

Cand propiectul va fi gata, autoritatile estimeaza ca si locurile de cazare se vor dubla fara de cele existente acum si vor ajunge la 4.500.

Daca, in urma cu 6 ani, iarna acest loc de la 2.040 m altitudine era pustiu, din 2006 aceasta zona a inceput sa fie vizitata din ce in ce mai mult de turisti. Motivul pentru acest fenomen a fost ridicarea unui hotel de gheata construit in apropierea Cabanei Balea, singurul din Europa de Est.

In fiecare an camerele Hotelului de Gheata sunt unice si originale: anul acesta va asteapta „Ice Sounds“. Va invitam sa traiti experienta unica de a petrece nopti inedite la vârful Carpatilor.

In acest sezon, in hotel sunt amenajate 10 camere duble cu pat matrimonial, iar lânga hotel, pentru cei care doresc mai multa intimitate, sunt trei igluri, fiecare cu pat dublu. Paturile sunt construite din blocuri mari de gheata. Decorul celor 10 camerele este in intregime din gheata si difera in fiecare camera.

Pentru confortul clientilor pe fiecare pat se afla o saltea moala acoperita cu lengerie, paturi si blanuri pufoase de animale. inainte de culcare, musafirii primesc saci caldurosi de dormit deoarece temperatura medie in Hotelul de Gheata este intre -2 si +2 grade C

O noapte intr-o camera de gheata dubla sau intr-un iglu este 150 lei pentru o persoana. Copiii intre 6 si 15 ani beneficeaza de o reducere de 50%, pentru copiii sub 6 ani este gratuit. Micul dejun nu este inclus in pret, dar se poate comanda pentru 25 lei/zi; se serveste la Cabana Bâlea Lac.

Ineditul hotel a fost vizitat si de jurnalistii BBC, care au vrut sa vada cu ochii lor cum arata un pat inghetat.

Hotelul va fi deschis pâna in aprilie 2012, iar accesul in zona este posibil doar cu telecabina de la Bâlea Lac.

Primul Hotel de Gheata din România a fost construit in iarna 2005-2006.

Circulatia pe cele mai inalte drumuri din Romania, Transfagarasanul si Transalpina, se inchide incepand din 1 noiembrie 2011 si se va relua in 30 iunie, respectiv 15 aprilie 2012, daca vremea va permite

Circulatia pe Transfagarasan (DN 7C), intre judetele Sibiu si Arges, va fi inchisa, incepand de marti, din cauza conditiilor meteorologice, urmand sa se redeschida traficului in 30 iunie 2012

Tot incepand cu 1 noiembrie, se inchide si soseaua Transalpina pina cel mai devreme pe 15 aprilie 2012. 

Soseaua Transalpina sau DN 67C, cunoscuta drept cel mai inalt drum din Romania, depasind peste 2.100 de metri altitudine in Pasul Urdele si Muntinu, strabate patru judete: Gorj, Valcea, Sibiu si Alba: porneste efectiv din orasul Novaci (Gorj) si se termina in orasul Sebes (Alba), traversand Muntii Parang de la sud la nord.
Transalpina a fost data partial in circulatie in 2010, in urma unui program de reabilitare de aproximativ 350 de milioane de euro, iar potrivit statisticilor in vara acestui an a cunoscut un aflux mare de turisti, concurand Transfagarasanul.

In perioada 01 – 30 noiembrie 2011, la Castelul Peles se desfasoara programul anual de conservare preventiva. Castelul va putea fi vizitat din nou incepand cu data joi, 1 decembrie 2011. In aceasta perioada se poate vizita Castelul Pelisor (care include expozitia temporara “Regele Mihai 90 de ani”) si expozitia temporara Neorenasterea Germana, in cadrul salilor de expozitie ale Castelului Peles.

Cu prilejul sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, în dimineaţa zilei de luni, 24 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi adus de la Patras (Grecia) de către o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras.

Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei se vor afla pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate de credincioşi până în ziua de vineri, 28 octombrie 2011, orele 12.00. În continuare, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, în după-amiaza zilei de 28 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus în procesiune la catedrala mitropolitană din Sibiu, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie 2011.

În seara zilei de 29 octombrie 2011, moaştele vor fi duse în catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, unde vor sta până pe 31 octombrie.

Seara, delegaţia Bisericii Ortodoxe a Greciei va reveni la Bucuresti, urmând ca a doua zi, pe 1 noiembrie, să se întoarcă în Grecia.

Ambasada SUA isi muta sediul incepand din 14 septembrie in noua cladire special construita in zona Baneasa, o investitie de peste 100 de milioane de dolari.

Ambasada este situata pe strada Dr. Liviu Librescu numerele 4-6, denumita astfel in onoarea profesorului de origine romana care si-a pierdut viata incercand sa-si apere studentii in timpul atacului de la Universitatea Virginia Tech, din aprilie 2007.

In sediul ambasadei s-a pus accent pe spatiile de lucru deschise, toate birourile fiind identice, iar pe pereti au fost agatate tablouri cu peisaje din mediul rural romanesc. În aceasta zona isi vor desfasura activitatea peste 85 de angajati in domeniile diplomatic, HR si management.

A fost construita o intrare separata pentru vizele care se cer de la sectia consulara. În sectia consulara, in contrast cu sediul ambasadei, tablourile expuse vor fi, potrivit consulului general, cu fotografii relevante din America. Exista o sala de asteptare incapatoare, dotata cu 17 ghisee unde vor avea loc interviurile pentru viza, deservite de 30 de angajati consulari.

Potrivit lui Laurie Meininger, consul general al SUA la Bucuresti, zilnic au loc in medie 250 de interviuri pentru persoane aflate in cautarea unei vize. “In prezent, timpul de asteptare este de o ora. Noi speram sa-l scadem”.

Numerele de telefon ale ambasadei vor ramane neschimbate, iar cladirea va fi pazita de puscasi marini, dar si de o firma de securitate romaneasca.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» se pregăteşte de redeschiderea expoziţiei permanente. Din data de 17 septembrie, muzeul aşteaptă cu drag vizitatorii să-i calce pragul.

Lucrarile de modernizare a expozitiei permanente a Muzeului Antipa au inceput in februarie 2009, institutia fiind inchisa pentru public. Institutia urma sa fie redeschisa in mai 2010, insa finalizarea lucrarilor a fost intarziata din mai multe cauze.

Vizitatorii care vor merge la Antipa din această toamnă vor putea viziona exponatele binecunoscute ale muzeului, într-o altă formă de expunere, completată de info touch-uri, proiecţii, sunete şi lumini speciale. Totodată, colecţia muzeului s-a îmbogăţit cu peste 30 de trofee de vânătoare, donate de omul de afaceri Gheorghe Iaciu.

In urma colectarilor realizate de specialisti din tara si strainatate, a donatiilor si achizitiilor, colectiile muzeului au sporit permanent, astfel ca, in prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese.

Turiştii care merg pe Valea Prahovei vor putea schia, inclusiv pe timp de vară, începând din acest week-end, în fun park-ul din staţiunea Busteni urmând a fi pusă în funcţiune o suprafaţă artificială, cu o lungime de 120 de metri şi lată de 20 de metri, pe care se va putea coborî pe schiuri.

Suprafaţa artificială pe care se poate schia are o lungime de 120 de metri, o lăţime de 20 de metri şi nu este făcută din zăpadă artificială, ci este construită din materiale speciale. Astfel, schiorii vor aluneca pe un covor sintetic şi vor putea folosi schiuri normale, pe care vor da în prealabil cu un gel special, a explicat Ion Vasilescu.

Fun park-ul din staţiunea Buşteni de pe Valea Prahovei este singurul parc din România destinat iubitorilor sporturilor de iarnă care este deschis atât iarna, cât şi vara.

În incinta fun park-ului funcţionează o sanie-tobogan, un carusel şi o instalaţie de tubing.

Tarifele pentru folosirea pârtiei este de 2 lei/urcarea pentru schi lift, bandă de tubbing şi carusel. Pentru sanie-tobogan tariful este de 5 lei pentru fiecare cursă.

Pictura “Fata cu mărgele roşii” de Nicolae Grigorescu, cea mai scumpă operă de artă românească, vândută în aprilie la licitaţie pentru suma record de 270.000 de euro, va fi expusă public la Muzeul National Brukenthal din Sibiu, după ce proprietarul ei a decis să o cedeze în custodia instituţiei.

Lucrarea a fost vândută în cadrul Licitaţiei de Art-Nouveau şi Romantism, organizată în aprilie de casa Artmark. Întrucât tabloul nu avea un titlu dat de Grigorescu, casa de licitaţii a numit-o “Ţărăncuţă odihnindu-se”, însă proprietarul a preferat titlul “Fata cu mărgele roşii”.

Vreme de 50 de ani a stat într-o colecţie, n-a văzut lumina expoziţiei, n-a fost expus, a fost pus în vânzare pentru că aşa au vrut moştenitorii colecţiei lui Grigorescu”

Fata cu mărgele roşii” a fost pictat cel mai probabil între anii 1879 – 1890, pe vremea când Nicolae Grigorescu locuia în Franţa.

Fata cu mărgele este expusă acum alături de o altă lucrare semnată Grigorescu: ‘‘Car cu boi”. Tabloul a ajuns aici după ce anul trecut a fost cumpărat cu 170.000 de euro.